Medicii din opt ţări au fost chestionaţi cu privire la impactul semnificativ al infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra practicii medicale, dar și asupra vieţii personale, iar rezultatele obţinute, publicate recent de Medscape, sunt îngrijorătoare.
Peste 7.500 de medici din SUA, Brazilia, Franţa, Germania, Mexic,
Portugalia, Spania și Marea Britanie, recrutaţi în perioada 9 iunie-20 iulie 2020, au fost implicaţi în realizarea raportului „Medscape US and International Physicians’ COVID-19 Experience Report: Risk, Burnout,
Loneliness”, cu scopul de a evalua impactul pandemiei de COVID-19 asupra profesioniștilor din domeniul medical.
Deși aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi au tratat personal pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, s-a constatat că specialiștii în medicină de urgenţă sunt cei mai expuși la SARS-CoV-2, 94% dintre aceștia raportând tratarea pacienţilor cu COVID-19, alături de nefrologi (89%), specialiști în terapie intensivă (87%), infecţioniști (86%) și pneumologi (74%). În rândul medicilor de familie, 58% dintre aceștia au raportat tratarea în contact direct a pacienţilor cu COVID-19 și 45% au relatat tratarea pacienţilor prin servicii de telemedicină.
Îngrijorător este deficitul de echipament de protecţie personală adecvat raportat de numeroși medici. Astfel, medicii din Spania (67%), Franţa (45%) și Mexic (45%) au raportat tratarea pacienţilor cu COVID-19 în lipsa echipamentului adecvat. La polul opus, medicii din SUA (54%), Portugalia (50%), Germania (46%) și Marea Britanie (45%) au afirmat că nu au tratat niciodată pacienţii cu COVID-19 în lipsa echipamentului de protecţie esenţial pentru desfășurarea activităţii în condiţii de siguranţă.
Între 13% și 20% dintre medicii din Spania, Marea Britanie, Franţa, Brazilia și Mexic au fost diagnosticaţi cu COVID-19, în timp ce profesioniștii din domeniul medical din celelalte trei ţări au raportat rate semnificativ scăzute, respectiv SUA 5%, Germania 6% și Portugalia 6%. Într-o analiză a deceselor globale cauzate de COVID-19 în rândul lucrătorilor sanitari, s-a constatat, în mod paradoxal, că „medicii din prima linie, inclusiv specialiștii în terapie intensivă și anesteziologie, specialiștii în medicină de urgenţă și asistentele reprezintă un grup mult mai redus de cazuri de COVID-19, cel mai probabil datorită facilitării accesului acestora la echipamentele de protecţie personală”, conform dr. Basavana Goudra, de la Perelman School of Medicine, University of Pennsylvania. În același timp, aproximativ un sfert dintre medicii din Spania (25%) și Brazilia (24%) au raportat infectarea cu SARS-CoV-2 a membrilor familiei.
Peste 60% dintre medicii din SUA și Brazilia au raportat scăderea veniturilor pe durata pandemiei de COVID-19, alături de 56% dintre medicii din Mexic și 49% dintre cei din Portugalia. Totuși, în aceleași circumstanţe, creșteri modeste ale veniturilor au fost raportate de medicii din Spania (20%), Mexic (17%), Franţa (16%) și Brazilia (14%). Majoritatea medicilor din SUA au raportat scăderea veniturilor între 11% și 50%, diferenţele remarcabile fiind înregistrate de oftalmologi (51%), alergologi (46%), chirurgi plasticieni (46%) și otolaringologi (45%). Realizatorii raportului au precizat că medicii din Marea Britanie nu au fost chestionaţi în legătură cu acest subiect. Aproximativ două treimi (64%) dintre medicii din SUA au raportat agravarea burnout-ului, femeile (70%) fiind mai afectate decât bărbaţii (61%).
Medicii din Marea Britanie, Spania, Portugalia, Brazilia și Mexic le-au oferit răspunsuri similare celor din SUA, în timp ce numai 45% dintre cei din Germania au raportat intensificarea burnout-ului. Printre mecanismele de adaptare la condiţiile extraordinare de viaţă și de muncă impuse de pandemie, adoptate de medicii din SUA, se numără exerciţiile fizice (34%) și consumul excesiv de alimente (29%) și alcool (19%). În rândul medicilor din celelalte ţări, consumul de alimente pare a fi activitatea preferată, alături de consumul de alcool, în condiţiile restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, inclusiv distanţarea fizică și izolarea la domiciliu.
Pandemia de COVID-19 pare să aibă un efect negativ și asupra relaţiilor personale, patru din zece medici din SUA raportând creșterea stresului în mediul familial, medicii tineri (48%) fiind mai afectaţi de acest subiect în comparaţie cu cei cu vârsta peste 45 de ani (42%). De asemenea, în SUA s-a constatat că femeile (46%) sunt mai afectate de relaţiile familiale stresante decât bărbaţii (42%). În același context, distanţarea și restricţiile sociale impuse de pandemia de COVID-19 au afectat semnificativ sănătatea mintală a respondenţilor, aproximativ jumătate dintre medicii din Portugalia (51%), Brazilia (48%), SUA (46%), Marea Britanie (42%), Franţa (41%) și Mexic (40%) spunând că acum se simt mai singuri decât înainte de pandemie.
Deși peste jumătate dintre medicii din SUA (51%) susţin că nu iau în considerare schimbări majore în cadrul profesional, un sfert dintre aceștia afirmă că iau în calcul pensionarea anticipată. În plus, 14% dintre medicii din SUA își doresc să schimbe mediul profesional, iar 12% susţin că doresc să renunţe la medicină.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
