Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Internaționale

Din ce materiale putem face acasă măști de protecție pentru COVID-19

Viața Medicală
Florentina Ionescu luni, 18 mai 2020, ora 12:10

Un studiu recent a analizat care sunt cele mai bune materiale textile pentru măștile de protecție homemade, adică cele făcute acasă. Rezultatul? O combinație de două materiale care se găsesc ușor.

Cercetătorii de la American Chemical Society raportează în jurnalul „ACS Nano” că o combinație de bumbac cu mătase naturală sau șifon poate să filtreze în mod eficient particulele de aerosoli – dacă este fixată corespunzător pe fața celui care poartă respectiva mască homemade.

masca-protectie-bumbac-studiu

Se crede că SARS-CoV-2, coronavirusul de tip nou care cauzează boala numită COVID-19, se transmite în principal prin picături atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau respiră. Aceste picături sau particule se formează într-o paletă vastă de dimensiuni, dar cele mai mici, numite aerosolu, pot să treacă cu ușurință prin spațiile dintre anumite fibre textile, iar de aceea mulți oameni se întreabă acum dacă măștile de protecție realizate din materiale textile pot să ajute, de fapt, la prevenirea bolii.

Prin urmare, cercetătorul Supratik Guha, de la University of Chicago, și colegii săi au vrut să studieze în ce măsură țesăturile textile, folosite ca atare sau în combinație cu alte materiale, pot să filtreze aerosolii similari ca mărime cu picăturile respiratorii.

Cercetătorii au folosit un amestec de aerosoli într-o încăpăre specială, pentru a produce particule cu diametru de la 10 nanometri (nm) până la 6 micrometri (μm). Un ventilator a răspândit apoi aerosolii pe diferite mostre de țesături, simulând modul în care respiră o persoană în repaus, apoi echipa de cercetători a măsurat numărul și dimensiunnea particulelor în aer înainte și după ce acestea au trecut prin țesătura testată.

Un strat de bumbac cu țesătura strânsă (deasă), combinat cu două straturi de șifon din fibre de poliester-spandex (un tip de material adsea utilizat la confecționarea rochiilor de seară), a filtrat cele mai multe particule de aerosoli (între 80 și 99%, în funcție de dimensiunea particulei), având o performanță apropiată de cea a unui material din componența unei măști de protecție N95.

Înlocuirea șifonului cu mătase naturală sau cu material flanel ori prin simpla folosire a unei matlase (un material textil cu mai multe straturi) din bumbac cu o vatelină din bumbac și poliester a produs rezultate similare, scrie www.sciencedaily.com.

Cercetătorii subliniază că materialele textile care au o țesătură deasă, foarte strânsă, cum ar fi bumbacul, pot să acționeze ca o barieră mecanică pentru particule, pe când țesăturile care mențin încărcarea electrostatică, precum anumite tipuri de șifon și mătasea naturală, servesc pe post de barieră electrostatică.

S-ar putea să te intereseze și:

https://www.viata-medicala.ro/stiri/au-aparut-primele-automate-cu-masti-si-dezinfectanti-16801

Chiar și așa, un spațiu de 1% a redus eficacitatea de filtrare a tuturor măștilor testate cu până la jumătate sau a redus-o chiar mai mult de jumătate, de aceea oamenii de știință pun accentul pe importanța măștii de protecție bine fixate pe față. ‎

Sursa foto: pixabay.com

Etichete: purtare masti masti de protectie masti chirurgicale masca N95 utilizare masca masca de protectie masca chirurgicala

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC