Scrisoarea deschisă a medicilor a fost publicată în luna ianuarie în Libération, fiind adresată ministrului Sănătății din Franța, Agnès Buzyn, ca răspuns la planul guvernamental de urgență din 20 noiembrie 2019.

Principalele obiective ale proiectului includ îmbunătățirea moralului personalului medical în raport cu sistemul sanitar public, limitarea birocrației și furnizarea de resurse adiționale.

Planul guvernamental este considerat „prea puțin, prea subiectiv și prea lung prea a putea fi executat. (...) Spitalele ar trebui să fie reformate, dar reformele majore nu vor fi posibile fără mijloacele corespunzătoare”, se menționează în scrisoarea redactată de IHC (Inter-hospital Collective), în cadrul unei echipe conduse de prof. André Grimaldi, de la CHU Pitié Salpêtrière.

Inițiativa medicilor este sprijinită de alți 5.000 de lucrători din domeniul sanitar, care au publicat, la rândul lor, un mesaj de susținere în Libération. „Noi, întregul personal medical, ne oferim sprijinul pentru doctorii, șefii departamentelor și oficialii aleși sau desemnați care au decis să demisioneze colectiv din rolurile lor reprezentative, administrative și de management. (...) Doctorii nu cer nimic pentru ei înșiși. Ei continuă să trateze pacienții. Oamenii trebuie să răspundă apelului. Avertismentul lor trebuie să fie auzit de guvernˮ, au precizat asistenții medicali, managerii unităților sanitare și medicii.

Principalele solicitări

Inițiatorii doresc creșterea salariilor, atât pentru personalul non-medical, cât și pentru medicii care nu dețin contracte permanente, dar și anumite bonusuri, pentru a putea atinge nivelul salarial mediu din țările Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OCDE). O creștere de cel puțin 300 de euro pe lună este considerată potrivită, citează Medscape Medical News.

Deși se estimează o creștere de 2,1% a sumelor alocate pentru sănătate în anul 2020, anumite organizații și sindicate au solicitat creșterea acestora cu cel puțin 4%, iar reprezentanții spitalelor publice și medicii au menționat la finalul lunii octombrie că ar fi favorabilă o creștere de cel puțin 2,4% pentru anul 2020. Planul guvernamental de urgență a stabilit ONDAM (Objectif National des Dépenses d'Assurance Maladie) la nivelul de 2,45% pentru 2020 și de 2,4% pentru 2021 și 2022, respectiv 300, 500 și 700 de milioane de euro suplimentar anual. „Obiectivul este de a crește tarifele cu cel puțin 0,2% pe an și chiar mai mult atunci când este posibil, datorită îmbunătățirii calității îngrijirilor medicale”, au precizat reprezentanții guvernamentali.

O altă solicitare este reevaluarea fondurilor pentru sănătate, cu eliminarea „tuturor tarifelor de tip T2Aˮ, pentru ca pacienții să beneficieze de servicii medicale accesibile. Se dorește, de asemenea, promovarea procedurilor medicale, însă nu și încurajarea activităților generatoare de profit.

Potrivit IHC, Franța dedică 11,2% din PIB pentru domeniul sănătății, situându-se pe locul trei în clasamentul țărilor OCDE din punctul de vedere al procentelor (după SUA și Elveția).

Totuși, din punctul de vedere al sumei atribuite fiecărui locuitor, Franța se clasează pe locul 12, iar salariile reduse ale asistenților medicali (în comparație cu salariul mediu național) plasează Franța pe ultimele locuri în clasamentul țărilor OCDE. Mai mult, Franța acordă numai 3,6% din PIB pentru spitalele publice, în comparație cu media altor țări europene, de 4,1%.

 Impactul limitării resurselor în sistemul sanitar

„Suntem la capătul puterilor. Trebuie să ne facem auziți. (...) Măsurile menționate în planul de urgență, deși se îndreaptă în direcția corectă, nu sunt suficiente. Vedem în fiecare zi că nu mai putem continua. În departamentul nostru de Reumatologie, de exemplu, îngrijitorii, asistentele, managerii, radiologii, fizioterapeuții, medicii și chiar unii profesori pleacă, așa cum nu ne-am fi putut imagina vreodată.

Este la fel peste tot. Nimeni nu își poate practica meseria. Spitalul nu poate funcționa pe baza regulilor de comerț, precum un supermarketˮ, a declarat pentru Medscape France prof. dr. Francis Bérenbaum, șeful departamentului de Reumatologie de la Spitalul Saint-Antoine, Paris.

Intervievat de aceeași publicație, prof. dr. Jean-Luc Jouve, șeful departamentului de Pediatrie din Spitalul Universitar La Timone din Marsilia, punctează apectele unui spital public în criză: din 20 de paturi din secția de Pediatrie, 16 sunt libere; intervențiile chirurgicale sunt anulate zilnic din cauza deficitului de personal; spitalul nu poate găsi un înlocuitor pentru șeful secției de Chirurgie, din cauza imaginii negative a spitalelor publice.

„Toată lumea suferă în spitalele publice. (...) Asistentele pleacă în fiecare zi. Se vede foarte clar că sunt prost plătite, nu sunt respectate, iar condițiile de trai nu sunt acceptabileˮ, adaugă prof. Gilles Montalescot, șeful secției de Cardiologie de la Spitalul Pitié Salpétrière din Paris.