Studiul acesta a raportat trăsăturile comune ale celui mai mare grup de pacienți cu coronavirus decedați care au fost studiați până la acest moment. Lucrarea cercetătorilor a fost publicată online în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, scrie medicalxpress.com.

Astfel, în această lucrare, cercetătorii din China și din SUA au raportat o analiză a dosarelor electronice ale pacienților cu COVID-19 care au murit, în ciuda tratamentelor primite, în perioada 9 ianuarie și 15 februarie 2020, în două spitale din Wuhan, epicentrul epidemiei COVID-19.

Cercetătorii au examinat dosarele medicale de la cei 85 de pacienți decedați și au înregistrat informații referitoare la istoricul lor medical, expunerea la coronavirus, bolile cronice suplimentare pe care le aveau aceștia (comorbiditățile), simptomele, rezultatele analizelor de laborator, rezultatele CT-urilor și managementul clinic, apoi au fost efectuate analize statistice.

Vârsta medie a pacienților studiați a fost de 65,8 ani, iar 72,9% dintre ei erau bărbați. Simptomele cele mai frecvente au fost febra, dispneea și oboseala. Comorbiditățile cel mai frecvent întâlnite au fost hipertensiunea, diabetul și boala arterială coronariană. Peste 80% dintre pacienți au avut niveluri reduse ale eozinofilelor (celule care sunt în număr scăzut în infecțiile respiratorii severe) la momentul internării.

Complicațiile la acești pacienți au fost: insuficiența respiratorie, șocul, sindromul de detresă respiratorie acută și aritmia cardiacă, printre altele. Majoritatea pacienților au primit antibiotice, antivirale și glucocorticoizi. La unii pacienți s-au administrat imunoglobuline intravenos sau interferon alfa-2b.

Oamenii de știință au subliniat, însă, că eficacitatea medicamentelor din clasa antiviralelor sau a agenților imunosupresori împotriva COVID-19 nu este pe deplin cunoscută. Una dintre cele mai importante observații ale cercetătorilor este că, desi simptomele respiratorii nu se dezvoltă decât abia după o săptămână de la data internării, odată ce au debutat simptomele, poate să apară un declin rapid, lucru indicat și de durata scurtă între momentul internării și decesul pacientului (în medie, 6,35 de zile) în cadrul acestui studiu.

Pe baza rezultatelor obținute, eozinofilopenia, adică valorile anormal de mici ale eozinofilelor în sânge, ar putea indica un prognostic nu tocmai bun. Debutul timpuriu al dispneei ar putea fi folosit drept simptom observațional pentru simptomele COVID-19. Totodată, oamenii de știință au subliniat că o combinație de antimicrobiene (antivirale, antibiotice) nu a ajutat semnificativ acești pacienți incluși în studiu. Majoritatea persoanelor au murit din cauza faptului că mai multe organe importante au cedat.