Burnoutul este cel mai adesea întâlnit la medicii cu vârsta între 20 și 30 de ani și la cei care lucrează în secțiile de terapie intensivă și la camera de gardă, scrie The Guardian.

Doctorii care suferă de burnout sau oboseală cronică au de departe cea mai mare predispoziție să fie implicați în incidente în care siguranța pacienților este compromisă, a arătat un studiu realizat la nivel global, spune sursa citată. 

Medicii care suferă de burnout, deci de oboseală cronică sunt, de asemenea, mult mai predispuși să ia în considerare demisia, să spună că regretă că au ales o carieră în medicină, tind să fie mai nemulțumiți de jobul lor și primesc scoruri mici ale satisfacției din partea pacienților lor.

Aceste rezultate, publicate în British Medical Journal (BMJ), au ridicat noi motive de îngrijorare cu privire la bunăstarea medicilor și presiunea la care sunt supuși doctorii din NHS (Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie), având în vedere dovezile extensive că mulți doctori se confruntă cu stresul și cu extenuarea din cauza muncii suplimentare pe care o fac prin prisma carierei.

O echipă de cercetători britanici și greci a analizat rezultatele din 170 de studii observaționale anterioare despre legăturile dintre burnoutul în rândul doctorilor, implicarea lor în cariera pe care și-au ales-o și calitatea îngrijirii pacienților. Acele lucrări de cercetare au fost bazate pe experiența și viziunea a aproape 240.000 de doctori din țări precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, precum și alte țări din Africa, Asia etc.

Rezultatele analizei au arătat că medicii care sufereau de burnout au fost de două ori mai predispuși decât colegii lor să fie implicați în incidente referitoare la siguranța pacienților lor, să arate niveluri scăzute ale profesionalismului și să li se acorde note sau scoruri mai mici de către pacienți pentru calitatea îngrijirilor medicale pe care le-au oferit.

Doctorii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, precum și cei care lucrează la camera de gardă ori în secțiile de terapie intensivă au fost cei mai predispuși să fie afectați de burnout. Acesta a fost definit ca o stare ce constă din extenuare emoțională, depersonalizare (detașamentul negativ față de jobul lor) și un sentiment redus de împlinire personală.

Publicația citată amintește că burnoutul este o problemă uriașă în rândul medicilor din Serviciul Naţional de Sănătate. Un sondaj de opinie anual, dat publicității recent, referitor la medicii rezidenți din Marea Britanie, a arătat că „riscul de burnout este acum la cel mai rău nivel, de când a fost urmărit prima dată în 2918” din cauza sarcinilor suplimentare, care au fost exacerbate de pandemia de COVID-19.

Două treimi dintre medicii rezidenți (trainee doctors) au declarat în sondajul comandat de General Medical Council din Marea Britanie că se simt „întotdeauna” sau „adesea” epuizați la finalul zilei de lucru, pe când 44% dintre ei au spus că se simt în mod regulat „extenuați dimineața la gândul că urmează o nouă zi la spital”.

„Acest review sistematic și această metaanaliză oferă dovezi convingătoare că burnoutul doctorilor este puternic asociat cu o decuplare față de carieră a medicilor și cu o îngrijire suboptimă a pacienților”, se arată în lucrarea publicată în BMJ.