Cercetătorii de la Karolinska Institutet au descoperit o asociere între anemia instalată la începutul sarcinii şi un risc crescut de autism, ADHD şi dizabilitate intelectuală la copii, scrie Medical Xpress. În schimb, anemia descoperită către sfârşitul sarcinii nu a avut aceeaşi corelaţie.

Cele mai multe diagnostice de anemie sunt stabilite către ultimele trimestre de sarcină, când fătul care se dezvoltă rapid ia mare parte din rezervele de fier din organismul gravidei. În studiul acesta, oamenii de ştiinţă au examinat care este impactul pe care îl are momentul în care se pune diagnosticul de anemie la mamă asupra neurodezvoltării fătului. Acest "timing" este deosebit de important, mai ales dacă a existat o asociere între un diagnostic timpuriu al viitoarei mame şi riscul de dizabilitate intelectuală, tulburare din spectrul autismului şi ADHD la copil.

În general, spun experţii, foarte puţine femei sunt diagnosticate cu anemie la începutul sarcinii. În acest studiu realizat pe aproape 300.000 de viitoare mame şi pe mai mult de 500.000 de copii născuţi în Suedia, între anii 1987 şi 2010, mai puţin de 1% dintre toate viitoarele mămici au fost diagnosticate cu anemie înainte de săptămâna a 31-a de sarcină. Dintre cele 5,8% de mame care au fost diagnosticate cu anemie, doar 5% au primit diagnosticul la începutul sarcinii.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că acei copii născuţi de mamele cu anemie, care au fost diagnosticate înainte de săptămâna 31 de sarcină, aveau un risc oarecum mai mare de a dezvolta autism şi ADHD şi aveau, totodată, un risc semnificativ mai mare de a avea dizabilitate intelectuală, în comparaţie cu acele gravide sănătoase şi acele femei diagnosticate cu anemie în stadii mai avansate ale sarcinii.