Radon – un element din tabelul periodic pe care ni-l amintim vag de la orele de chimie. Un gaz radioactiv rezultat din dezintegrarea uraniului și radiului, în mod natural aflate în sol. Și un cert pericol pentru sănătatea publică, de cele mai multe ori ignorat.
Cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC), din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), studiază de ani întregi efectele radonului, îi măsoară concentraţia și oferă soluţii de remediere pentru a reduce expunerea în clădirile cu niveluri periculoase. Și au argumente cât se poate de pertinente când afirmă că gazul incolor, inodor, radioactiv și mai dens ca aerul reprezintă pericolul ascuns atât din locuinţe, cât și din clădirile publice – de la grădiniţe la spitale.
Radonul e peste tot: în aer, în sol, în apă. Riscul pe care-l prezintă pentru sănătate rezultă totuși din prezenţa sa în aer, în spaţiile închise. Concentraţia sa variază și se măsoară în Bq/m3 (bequereli pe metru cubţ
Afară, concentraţia de radon e în general scăzută, dar în interiorul clădirilor poate să atingă și valori de câteva mii de Bq/m3.
Conform specialiștilor de la Institutul francez de radioprotecţie și siguranţă nucleară IRSN, părţile din imobil care sunt în contact cu solul – pivniţa, vidul sanitar, planșeul de la nivelul cel mai de jos – sunt cele prin care radonul se infiltrează, înainte de a ajunge în încăperile locuite. Infiltraţia e facilitată de prezenţa fisurilor, de modul de trecere a canalizării prin planșeu, dar și de modul în care se face aerisirea încăperilor.
Riscul pentru locuitorii unui imobil depinde atât de concentraţia radonului în aer, cât și de timpul de expunere și de statusul de fumător.
„Radonul este un element chimic care este generat continuu în aerul pe care îl respirăm, încă de la existenţa vieţii pe această planetă. A devenit o problemă de sănătate publică pentru faptul că, fiind un gaz radioactiv, se poate infiltra în spaţiile închise – locuinţă, birou – unde ne petrecem până la 90% din timp. Din cauza acumulării, se ajunge la concentraţii care pot pune în pericol sănătatea umană”, spune Tiberius Dicu, lector dr. la Facultatea de Știinţa și Ingineria Mediului din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai”.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, radonul este a doua cauză a cancerului pulmonar, după tutun.
La o expunere egală la radon, riscul de a dezvolta un cancer pulmonar este de peste 20 de ori mai ridicat la fumători decât la cei care nu fumează, arată specialiștii.
De ce se află radonul în concentraţie mai mare în clădirile reabilitate termic? „Creşterea etanșeităţii clădirii, prin aplicarea materialului termoizolant, coroborat cu absenţa unui sistem de ventilaţie dimensionat corect, conduce adesea la o reducere a numărului de schimburi de aer pe oră. Studiile care au monitorizat concentraţia de radon înainte şi după reabilitare au indicat o creştere a concentraţiei de radon în medie cu până la 340%”.
Creșterea este asociată adesea cu o înţelegere deficitară a problemei: „Etanșeizarea se realizează doar pentru componenta supraterană a carcasei clădirii, în timp ce fundaţia rămâne adesea neatinsă. O creştere a etanşeităţii componentei de deasupra solului conduce la diferenţe de presiune între carcasa supraterană şi placa de fundaţie, aspect care se va reflecta într-o modificare a ratei de intrare a radonului în clădire”, explică cercetătorul.
Tiberius Dicu crede că monitorizarea radonului, în special în grădiniţe și școli, ar trebui să reprezinte o preocupare publică importantă, având în vedere consecinţele pe termen lung asupra sănătăţii copiilor, confortului lor, productivităţii și performanţei.
În mai multe comunităţi din judeţul Cluj sunt în curs de desfăşurare proiecte de monitorizare a concentraţiei de radon în mai toate clădirile publice (unităţi de învăţământ și sanitare, primărie, poliţie etc.), precizează Alexandra Cucoș, cercetător știinţific gradul I la Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma” din cadrul UBB.
„Primăria Cluj-Napoca, alături de Universitatea «Babeș-Bolyai», a fost prima administraţie locală din ţară care a derulat, în perioada 2019-2020, un proiect de monitorizare a concentraţiei de radon în școlile, grădiniţele și creşele din municipiu. S-au identificat mai multe şcoli în care s-a depăşit pragul de risc pentru sănătate, la acestea fiind în prezent în derulare măsurători suplimentare de control pentru proiectarea corespunzătoare şi aplicarea soluţiilor de remediere, în funcţie de situaţia specifică de la fiecare clădire”, mai spune cercetătoarea.
În privinţa distribuţiei regionale a expunerii, rezultatele ştiinţifice obţinute de UBB în cadrul proiectelor de cercetare desfăşurate în perioada 2014-2020 au indicat un nivel crescut al radonului în clădirile din România, spune Alexandra Cucoș.
Evaluarea s-a realizat pe un eșantion de circa 11.000 de încăperi, în instituţii de învăţământ și spitale, dar şi în spaţii rezidenţiale.
Rezultatele arată că în 10% dintre clădirile investigate se depășește nivelul de referinţă de 300 Bq/m3, impus de legislaţie, și că în 72% din clădiri nivelul de radon e peste 100 Bq/m3, valoare recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind fără risc.
Pentru clădirile care găzduiesc unităţi de învăţământ, în 20% din imobile concentraţia de radon trece de valoarea-prag de 300 Bq/m3. Valorile ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a clădirilor, dar şi cu prezenţa unor fisuri vizibile în fundaţii.
„Rezultatele obţinute de UBB indică faptul că România se situează în Europa în clasamentul negativ al poluării cu radon în aerul interior, din perspectiva riscului în clădiri, mai ales la nivelul celor publice”, conchide Alexandra Cucoș.
Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădirile publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii în acest moment în România şi Europa, conform legislaţiei în vigoare, explică Alexandra Cucoș.
Din 2018, România a implementat Directiva CE 2013/59 EURATOM, de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Transpunerea în legislaţia naţională s-a realizat prin diverse actele normative – privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune la Radon (PNAR) și referitoare la metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul de la locurile de muncă şi din interiorul clădirilor –, care impun obligativitatea de a măsura şi remedia concentraţia acestui gaz în clădirile publice.
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), din subordinea Guvernului, are rolul de a coordona implementarea PNAR, dar nu are responsabilitatea să controleze modul în care se fac măsurători în clădirile din ţară și dacă se iau măsuri, adaugă cercetătoarea.
Prin urmare, legi există, dar trebuie sincronizate și aplicate. Iar România are nevoie de o hartă de radon la nivel naţional. Cercetătorii din Cluj-Napoca au realizat o hartă parţială, însă nu e suficient. „Orice program naţional de radon, din orice ţară europeană, e obligat să aibă această hartă, care este un indicator al riscului și care se actualizează periodic”, spune Alexandra Cucoș.
România trebuie să pregătească cadrul logistic și un corp de experţi care să aplice legea, la fel ca alte ţări din Europa. „Franţa și Germania acordă deja certificate de radon, care sunt obligatorii la tranzacţiile imobiliare sau pentru construcţiile noi. În Bulgaria, pentru reabilitarea școlilor și grădiniţelor, sunt introduse cerinţele de radon. Iar Republica Moldova și-a finalizat harta de radon”, subliniază cercetătoarea.
La noi s-au făcut o serie de cercetări, în colaboare cu specialiști din domeniul medical. „În cadrul unui proiect cu finanţare naţională, sub conducerea prof. univ. dr. Constantin Cosma, am avut ca partener Spitalul de Pneumoftiziologie «Leon Daniello» din Cluj pentru evaluarea într-un studiu de tip caz-martor a efectelor induse de expunerea la radonul rezidenţial. În cadrul proiectului TE condus de mine, în colaborare cu Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, am efectuat primele teste citogenetice pentru persoanele expuse la concentraţii ridicate de radon din zona uraniferă Băiţa-Ştei”, spune Tiberius Dicu.
Ce ar mai trebui aprofundat în acest domeniu? „Pe partea medicală, se poate recurge la evaluarea modificărilor epigenetice induse de expunerea la o gamă largă de concentraţii de radon şi identificarea mecanismelor care pot conduce la un răspuns de adaptare a organismului, încât acesta să fie pregătit pentru potenţiale concentraţii ridicate de radon sau radiaţie ionizantă”, arată cercetătorul.
Prof. dr. Doina Todea (foto), medic primar specialitatea Pneumologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, a fost implicată într-un proiect de cercetare specific. În cadrul acestuia, se urmărea realizarea unor hărţi locale legate de expunerea la radon și se avea în vedere și un studiu epidemiologic al pacienţilor cu tumori bronhopulmonare, corelat cu nivelul expunerii la radon în interiorul locuinţelor, în judeţele din centrul Transilvaniei.
„Se știe că radonul din interiorul locuinţelor este responsabil de aproximativ 9% din decesele globale prin cancer pulmonar. Totodată, numeroase cercetări desfășurate în minele de uraniu au arătat că expunerea la descendenţii radonului, în concentraţii ridicate, conduce la o creștere a incidenţei cancerului pulmonar. Pe baza numeroaselor dovezi epidemiologice și biologice, OMS a clasificat radonul în grupa carcinogenilor cunoscuţi la om, iar Agenţia de protecţie a mediului din SUA, ca a doua cauză de cancer bronhopulmonar la subiecţii fumători, și prima la cei nefumători.”
Radonul este responsabil și de alte afecţiuni ale plămânului: de insuficienţă respiratorie cronică determinată de fibroza pulmonară secundară expunerii, de apariţia cancerului de piele, a celui gastric, a leucemiei. „Expunerea cronică poate conduce la afectare renală sau chiar la sterilitate”, subliniază dr. Todea. În cadrul manifestărilor știinţifice, în interviurile acordate presei prof. dr. Doina Todea încearcă să ridice gradul de conștientizare – atât în lumea medicală, cât și în rândul populaţiei – privind riscul de expunere la radon și corelaţia cu apariţia și dezvoltarea cancerului bronhopulmonar, dar și a altor suferinţe cronice.
„Poate acum, în ultimii doi ani, când specialitatea noastră a fost direct implicată în pandemie, discutarea acestei problematici s-a mai redus, dar sunt convinsă că la un moment dat, când condiţiile epidemiologice vor permite, comunitatea medicală va continua dezbaterile pe această temă. Cu atât mai mult cu cât, în continuare, sunt foarte importante diseminarea informaţiilor și sensibilizarea populaţiei”, conchide prof. dr. Doina Todea.
Cercetătoarea Alexandra Cucoș spune că ar mai fi necesare următoarele acţiuni, pentru eficientizarea implementării Planului Naţional de Acţiune la Radon și diminuarea riscului pentru sănătatea publică:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
.jpg)
