Celulele stem cardiace constituie o importantă promisiune pentru tratamentul afecţiunilor cardiace structurale şi, mai mult, chiar pentru regenerarea cordului. „Vârf de lance“ în domeniu este prof. dr. Piero Anversa, directorul Centrului de medicină regenerativă al Universităţii Harvard. Cercetările sale sunt printre cele mai avansate, după cum aflăm din interviul realizat de dr. Aurel F. Marin.

"> Regenerarea cordului: un obiectiv îndrăzneţ, dar realist - Viața Medicală
Hi-tech & Gadgets

Regenerarea cordului: un obiectiv îndrăzneţ, dar realist

de Dr. Aurel F. MARIN - dec. 27 2012
Regenerarea cordului: un obiectiv îndrăzneţ, dar realist

Celulele stem cardiace constituie o importantă promisiune pentru tratamentul afecţiunilor cardiace structurale şi, mai mult, chiar pentru regenerarea cordului. „Vârf de lance“ în domeniu este prof. dr. Piero Anversa, directorul Centrului de medicină regenerativă al Universităţii Harvard. Cercetările sale sunt printre cele mai avansate, după cum aflăm din interviul realizat de dr. Aurel F. Marin.

Interviu cu prof. dr. Piero Anversa (Boston), directorul Centrului de medicină regenerativă al Universităţii Harvard

   – Domnule profesor, orice discuţie despre celule stem cardiace ia în calcul, fără excepţie, rezultatele obţinute şi comunicate de dv. Sunteţi, dacă putem spune aşa, expertul-cheie în acest domeniu. Cercetarea celulelor stem cardiace a făcut progrese remarcabile în urma studiilor pe care le-aţi realizat şi publicat. Şi aceasta în contextul în care subiectul se află pe agenda unor importante centre de cercetare din toată lumea. Care este secretul reuşitei dv.?
   – Abordarea noastră – care nu este neapărat cea mai bună din punct de vedere clinic – constă în utilizarea unei celule extrem de bine caracterizate. Cunoaştem foarte bine celulele pe care le utilizăm, capacitatea lor de creştere. Nu folosim un amestec celular.
   – Vă cultivaţi singur celulele?
   – Într-adevăr, aşa procedăm, dar aceasta este particularitatea abordării noastre: de a utiliza o celulă caracterizată foarte bine biologic şi experimental.
   – Ce tip de celule stem folosiţi în cercetarea dv.?
   – Celule stem adulte autologe, pe care le izolăm din mici fragmente tisulare. Am publicat, anul acesta, o lucrare în care arătam că putem obţine celule stem cardiace chiar şi dintr-o biopsie endomiocardică de doar patru-cinci miligrame. Dintr-un fragment tisular atât de mic, putem izola şi multiplica celulele până la un număr cu relevanţă clinică. În esenţă, dacă abordarea noastră este corectă, suntem în măsură să sugerăm faptul că putem trata practic toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică prin izolarea şi multiplicarea celulelor stem cardiace rezidente, din mici fragmente miocardice.
   – Ce se întâmplă în insuficienţa cardiacă? Aţi spus că puteţi recolta celulele stem cardiace de la pacienţi. Cum pot fi însă aceste celule utilizate? Şi ce se întâmplă cu ele, pe măsură ce boala avansează?
   – Chiar şi în fazele terminale ale insuficienţei cardiace, am reuşit să izolăm şi să cultivăm celule stem cardiace rezidente – din cordul explantat de la pacienţii care au primit un transplant cardiac. Chiar şi la aceşti pacienţi, în stadii foarte avansate, am reuşit să identificăm celule stem care pot fi cultivate până la obţinerea unui număr relevant clinic. În esenţă, dispunem de tehnologia şi de metoda care ar trebui să ne permită, în viitor, dacă tratamentul se va dovedi eficient, să implementăm această procedură la un număr mult mai mare de pacienţi.
   – Aţi încercat această procedură, experimental, şi în alte afecţiuni cardiace, precum infarctul miocardic acut?
   – Pacienţii incluşi în studiul nostru au suferit cu toţii un infarct miocardic şi au o cardiomiopatie ischemică cronică. Obiectivul nostru principal este de a trata pacienţi cu insuficienţă cardiacă cronică, nu de a încerca să intervenim, cu acest protocol, în faza acută. Ar fi foarte dificil, deoarece multiplicarea celulară necesită timp.
   – Cât de mult durează?
   – Putem obţine cinci milioane de celule în 28 de zile, în medie. Am publicat aceste date.
   – Aveţi deja un fel de „linie de producţie“?
   – Nu, suntem un laborator de cercetare, nu ne-am propus să producem linii celulare. De fapt, obiectivul laboratorului nostru este de a găsi celulele stem cardiace cele mai puternice, care să poată fi apoi utilizate în clinică, în locul celulelor „clasice“ pe care le utilizăm în prezent. Încercăm să definim cele mai bune celule, pentru a le putea apoi utiliza în tratamentul insuficienţei cardiace cronice, indiferent de stadiul bolii.
   – Aţi spus că obţineţi celulele în 28 de zile. Ce se întâmplă cu ele după aceea?
   – În 28 de zile obţinem un număr suficient. Sigur, ele pot fi cultivate în continuare, dar nu este nevoie…
   – Mă refeream la faptul că obţineţi celulele, pe care apoi le puteţi utiliza – experimental – pentru tratament. Ce se întâmplă mai departe?
   – Putem multiplica celulele până la un ordin de 1020, aşa cum am publicat, iar celulele obţinute au în continuare un cariotip normal. Celulele sunt apoi injectate intracoronarian.
   – Una dintre problemele raportate, la injectarea intracardiacă de celule stem, era că acestea sunt pur şi simplu „spălate“ prin circulaţie, în afara cordului.
   – Chiar dacă aşa se întâmplă cu numeroase celule, dacă rămân câteva foarte bune… Să nu uităm, totuşi, că o singură celulă stem hematopoietică bună poate repopula întreaga măduvă hematogenă. Una singură! Deci, dacă injectezi celula bună…
   – Dar administrarea celulelor prin injectare intracoronariană este cea mai bună cale?
   – Noi preferăm calea intracoronariană deoarece este cea mai sigură, poate fi repetată, în timp. Există şi catetere care pot fi utilizate pentru injectarea intramiocardică, dar nu cred că pacienţii ar putea fi expuşi la injecţii repetate. Poate că răspunsul la această întrebare ar trebui să fie dat de un cardiolog intervenţionist. Ce pot să vă spun e că, pentru afecţiunea studiată de noi şi pe baza datelor preclinice acumulate, calea de administrare intracoronariană este foarte bună şi pentru că permite repetarea injectării, în timp.
   – Care ar putea fi indicaţiile terapiei cu celule stem în afecţiunile cardiace, pe baza rezultatelor obţinute de dv.?
   – Sunt două tipuri de răspuns, la această întrebare. Întâi, e vorba de cercetările pe care le desfăşurăm în prezent. Apoi, sunt cercetările pe care intenţionăm să le facem. În prezent, avem în desfăşurare un studiu clinic de fază 1, în care administrăm celule stem cardiace autologe la 20 de pacienţi cu insuficienţă cardiacă cronică de origine ischemică. Datele preliminare le-am publicat în Lancet, în noiembrie 2011, iar acum urmărim evoluţia pacienţilor pe o perioadă de până la doi ani. În studiul nostru, am administrat un milion de celule stem cardiace autologe. Rezultatele sunt foarte încurajatoare, dar vorbim de date preliminare, de un tratament experimental. Mai departe, ne-am propus să realizăm un studiu clinic de fază 2, multicentric, randomizat, dublu orb, prin care sperăm să ne facem o idee mai clară despre cât de puternice sunt aceste celule stem cardiace pe care noi le-am identificat, caracterizat, multiplicat şi utilizat.
   – Ce vă aşteptaţi să se întâmple la administrarea intracoronariană a celulelor?
   – Pe baza studiilor la animale, deoarece, desigur, nu am putut utiliza trasori la om, celulele traversează peretele vascular, ajung în zona lezată, proliferează, se diferenţiază şi creează miocard nou. Dar acesta este modelul animal, nu pot susţine că am avea dovezi la om, că se întâmplă la fel, deoarece nu putem folosi trasori radioactivi pentru a eticheta celulele. În studiul la om, am măsurat mai mulţi parametri, vizând funcţia sistolică, clasa funcţională NYHA a insuficienţei cardiace, chestionarul Minnesota pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă – o măsură a calităţii vieţii. Nu măsurăm, deci, numai funcţia, îmbunătăţirea funcţiei ventriculare, ci şi calitatea vieţii pacienţilor după tratamentul cu celule stem cardiace.
   – Ce rezultate aţi obţinut până acum?
   – Ambele evaluări – funcţională şi a calităţii vieţii – au fost pozitive.
   – Care ar fi mecanismul terapeutic?
   – Experimentele conduse de noi la animale sugerează că aceste celule sunt capabile de multiplicare la nivelul miocardului, unde se divid şi se diferenţiază în cardiomiocite şi vase coronare, creând miocard nou. De fapt, am înregistrat o reducere semnificativă a dimensiunii infarctului, la patru luni de la tratamentul cu celule stem cardiace, iar reducerea este chiar mai bună la un an de la tratament. Dat fiind că vorbim de cicatrice postinfarct, cu vârsta medie de 3,5 ani (de la evenimentul acut), rezultatele noastre sunt o indicaţie clară a regenerării miocardice. Nu putem afirma că responsabilitatea regenerării le revine celulelor administrate de noi, dar regenerarea miocardului este certă.
   – Ţintiţi anumite zone, atunci când administraţi celulele stem?
   – Întrebarea dv. este foarte bună. În cercetarea noastră, profesorul Roberto Bolli, de la Universitatea din Louisville, este responsabil cu aspectele clinice. Celulele sunt administrate în artera coronariană care alimentează regiunea ischemică. Ideea, de fapt, este de a administra celulele în miocardul cicatricial, pentru ca acesta să fie înlocuit de ţesut funcţional.
   – Credeţi că un tratament continuu cu celule stem ar putea conduce la rezultate mai bune, în timp?
   – În prezent, luăm în calcul posibilitatea injecţiilor intracoronariene multiple, dar nu ne-am hotărât încă în privinţa spaţierii temporale a acestor administrări repetate. De altfel, nu am stabilit încă nici „doza perfectă“ pentru fiecare administrare. Suntem, deocamdată, într-o fază experimentală preliminară şi mai sunt foarte multe de făcut înainte ca această abordare inovatoare şi foarte promiţătoare să poată fi transformată într-o terapie.
   – Este vreo problemă de siguranţă dacă unele din celulele pe care le injectaţi ajung în circulaţia generală?
   – Experimental, am testat acest aspect. După o perioadă de sub două luni, când am sacrificat animalele de experienţă, am efectuat, din diferite organe, analize PCR pentru celulele injectate de noi. Toate rezultatele au fost negative. Celulele care pot ajunge în alte organe, dacă organele sunt intacte, nu fac absolut nimic, dispar, mor.
   – Utilizaţi celule stem cardiace autologe, evitând astfel toate posibilele complicaţii care însoţesc celulele stem embrionare…
   – Complicaţiile sunt legate de celulele stem embrionare sau de cele pluripotente induse, care sunt extrem de puternice, dar, din păcate, generează tumori.
   – Faptul că le evitaţi este un avantaj pentru cercetările dv.?
   – Nu trebuie înţeles că acele celule şi alte tehnologii, precum utilizarea factorilor de transcripţie sau inducerea formării de miocite din fibroblaşti, nu ar trebui cercetate. Acele abordări nu sunt însă gata pentru utilizare clinică, spre deosebire de abordarea noastră.
   – Există metode inovatoare care pot facilita utilizarea celulelor stem cardiace?
   – Efortul major al laboratorului nostru este de a identifica cele mai puternice celule stem existente în cordul uman. Anul acesta, am publicat o lucrare despre o a doua generaţie de celule stem, c-kit pozitive, dar care exprimă şi receptori IGF-1. Comparate cu celulele „clasice“, acestea duc, în modele animale, la o regenerare şi reparare mai bună a miocardului infarctat.
   – Vă întrebam şi pentru că, la începutul acestui an, aţi primit Medalia de Merit decernată de Academia Internaţională pentru Ştiinţe Cardiovasculare, alături de acad. Laurenţiu M. Popescu. Una din teoriile legate de descoperirea acestuia, telocitele, este că ar exista o legătură a telocitelor cu celulele stem, la nivelul cordului. Este o ipoteză validă?
   – Ar putea fi cât se poate de corect. După cum am discutat cu profesorul Popescu, ar trebui să combinăm expertiza noastră, pentru a vedea dacă putem întări sau caracteriza mai bine zona în care celulele stem sunt păstrate, la nivelul cordului, aşa-numita nişă a celulei stem cardiace. Foarte probabil, prin localizarea telocitelor în acea nişă, ele ar putea contribui la stadiile imature ale celulelor stem cardiace sau la maturizarea acestora, la nevoie. Cred că ipoteza este una foarte interesantă şi o vom testa, pentru a vedea ce se întâmplă.
   – Din studiile experimentale la animale, aţi observat vreo particularitate a celulelor nou formate din celulele stem injectate? Miocardiocitele noi sunt în vreun fel altfel decât celelalte?
   – Nu, noile celule generate de noi sunt perfect funcţionale. Studiul nostru a fost însă unul pe termen scurt. Dacă injectezi celule umane la animale de labora­tor, trebuie fie să foloseşti animale imunodeficiente sau să administrezi imuno­supre­soare. Nu vrem să utilizăm medicaţie imunosupresoare, experimental, mai mult de două-trei săptămâni. În studiile pe termen scurt nu am observat nicio particularitate.
   – Unele medicamente s-au dovedit eficiente împotriva remodelării cardiace după infarctul miocardic acut. Utilizaţi şi astfel de substanţe, atunci când administraţi celule stem?
   – Pacienţii la care am administrat celule stem sunt trataţi ca orice alţi pacienţi, injecţia de celule stem se adaugă tratamentelor deja recomandate. Nu am schim­bat terapia farmacologică, administrată conform celor mai recente ghiduri de practică.
   – Este posibil ca tratamentul farmacologic să interfereze cu implantarea celulelor stem?
   – E o întrebare dificilă. Nu am studiat acest aspect în experimentele la animale. Dar acestea sunt detalii importante, pe care mă aştept să le elucideze alte grupuri de cercetare, dar nu laboratorul pe care îl conduc eu. Noi ne concentrăm pe identificarea celor mai puternice celule stem cardiace la om.
   – Când credeţi că veţi putea trece la un studiu clinic de fază 2 şi, mai departe, la unul de fază 3?
   – Nu sunt clinician şi nu am un glob magic de cristal, să vă pot răspunde. Dar încercăm întâi să atragem fondurile necesare – 25 de milioane de dolari – pentru a desfăşura un studiu clinic de fază 2 şi, dacă acesta va fi pozitiv, altcineva se va ocupa de studiul clinic de fază 3. Rolul meu se va limita la furnizarea, către clinicieni, a celor mai bune celule stem posibile.
   – Aţi studiat efectul celulelor stem cardiace şi în alte afecţiuni cardiace, la animale?
   – Da, am demonstrat că putem face ca o cardiomiopatie senilă să fie reversibilă, la animale. Practic, am putut înlocui toate celulele cu unele nou create, prin administrarea de celule stem rezidente în cordul respectiv.
   – Aţi probat, deci, faptul că regenerarea cardiacă este posibilă.
   – La animale, da. Pentru că acolo putem folosi trasori, pentru a marca respectivele celule, iar celulele care derivă din acestea sunt, de asemenea, purtătoare de trasor. Dar la om nu se poate face acest gen de studiu.
   – La om practicaţi testarea funcţională.
   – Nu există, în prezent, nicio metodă prin care să poţi urmări soarta celulelor injectate la om.
   – Credeţi că va fi vreodată posibil să avem această procedură, cercetată şi dezvoltată de dv., pe o scară mai largă? Şi nu doar pentru inimă. Adică vor putea fi colectate celule stem autologe din diverse organe, încercându-se apoi utilizarea lor terapeutică?
   – Noi am identificat o celulă echivalentă în plămân. Vom urma aceeaşi procedură, studiind dacă celulele stem adulte există şi în organe în care se consideră acum că nu ar fi prezente.
   – Veţi dezvolta şi cercetarea celulelor stem pulmonare?
   – Da, am publicat anul trecut, în New England Journal of Medicine, studiul despre celulele stem pulmonare şi încercăm, în prezent, să le caracterizăm. Sperăm să putem dezvolta un studiu clinic de fază 1, aşa cum am făcut cu celulele stem cardiace.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe