Medicii şi oficialităţile din Cluj-Napoca au inaugurat joi, 23 octombrie a.c., centrul de cercetare IMOGEN, prima structură interdisciplinară din sud-estul Europei, care îşi propune să facă şi cercetare fundamentală.
„Centru de studii avansate, fundamentale şi clinico-imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltării până la vârsta adultă, IMOGEN“ – acesta este titlul proiectului european care a furnizat cea mai mare parte a investiţiei financiare ce a făcut posibilă construirea centrului. Investiţia umană a însemnat în primul rând implicarea medicilor clujeni, adică profesorii Florin Stamatian, directorul proiectului, Dafin Mureşanu, Grigore Băciuţ şi Silviu Sfrângeu şi cercetător Cecilia Roman. Proiectul urmăreşte dezvoltarea sub acelaşi acoperiş a patru arii de cercetare: imagistică medicală, obstetrică-ginecologie, chirurgie oro-maxilo-facială şi neurologie. Acestora li se adaugă servicii de psihiatrie, anatomie patologică, un laborator de
biochimie, cu o coordonare unică şi care pot fi folosite pentru cercetare. „Proiectul a fost făcut pentru cercetare multidisciplinară aplicată. Visul meu este ca aceste proiecte să se întrepătrundă – de exemplu, în studiul sistemului nervos central, pe care l-am început acum, sigur că obstetricianul va îngriji femeia însărcinată, va face studiul lichidului amniotic, dar voi avea nevoie de imagist, să facă IRM şi tractografie, de neurolog să le interpreteze, apoi de genetician, care va căuta modificările genice pentru anumite afecţiuni. Apoi urmează corelarea tuturor acestor date“, a subliniat prof. dr. Florin Stamatian la conferinţa de presă.
Strategie naţională
IMOGEN face parte dintr-o strategie naţională care a implicat mai multe echipe medicale, accesarea de fonduri europene şi construirea unor astfel de centre de cercetare, a spus profesorul Irinel Popescu la inaugurare. Nu au fost uşoare nici competiţia şi nici ce a urmat, a subliniat preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, felicitându-l pe profesorul Stamatian pentru că a dus la capăt „viu şi întreg“ acest demers. „Nu era normal ca experienţa să întâmpine atâtea obstacole. Pe lângă schimbarea legislaţiei, e nevoie şi de schimbarea de mentalităţi, pentru că multe obstacole de care v-aţi lovit ţin de mentalitate“. Irinel Popescu a vorbit despre cercetare ca unul dintre principalele motoare de dezvoltare în creşterea economică a Europei şi despre posibilitatea de a insera IMOGEN într-o reţea de institute naţionale şi apoi europene de cercetare.
La deschiderea centrului au mai participat profesorul Aris Antsaklis, preşedintele Asociaţiei Mondiale de Medicină Perinatală, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, prof. dr. Ştefan Florian, preşedintele Senatului UMF „Iuliu Haţieganu“, prof. dr. Anca Buzoianu, decanul Facultăţii de Medicină, şi prof. dr. Ioan Lascăr, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti.
IMOGEN este o structură fără personalitate juridică, fiind integrat în structura organizatorică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe Cluj-Napoca. Din organigramă, au fost aprobate nouă posturi de cercetare, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii de la 1 septembrie 2014, cărora li se adaugă 33 de posturi pentru personalul medical şi auxiliar, plătite în cadrul contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate. În acest centru vor lucra însă şi alţi medici, care vor fi de acord să îşi pună la dispoziţie timpul pentru cercetare, după cum subliniază profesorul Stamatian: „Şi poate astfel vom scăpa de problema mortalităţii materne şi infantile, poate aşa vom ajunge să convingem ministerul de necesitatea programului de prematuritate, iar cercetarea să ducă la măsurile politice necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei“.
3 Tesla
Dintre temele de cercetare pe care şi le propune centrul pe partea de imagistică medicală menţionăm cercetarea bazelor biologice ale comportamentului uman, cercetarea fiziologiei memoriei de lucru, a funcţiilor executive şi a emoţiilor, prin metode imagistice şi neuropsihologice, diagnosticarea precoce a unor boli psihice prin caracterizarea fazelor de debut ale bolii. De asemenea, în strânsă legătură cu neurologii, centrul va încerca să evalueze, printre altele, rolul CT în diagnosticul leziunilor cerebrale sau spinale, rolul IRM funcţional în diagnosticul precoce, inclusiv în perioada intrauterină, al diverselor afecţiuni neurologice sau evaluarea utilităţii ultraosonografiei Doppler în diagnosticul afecţiunilor cerebrale.
Centrul dispune de un aparat IRM de 3 Tesla şi de un computer tomograf de 128 de slide-uri, poate cea mai performantă instalaţie din România, după cum ne spune prof. dr. Silviu Sfrângeu, şeful Disciplinei radiologie la UMF „Iuliu Haţieganu“ şi cel care coordonează centrul pe partea de imagistică. Astfel de aparate sunt dedicate în special cercetării. Pentru examinari de rutină, cea mai bună soluţie preţ-performanţă o reprezintă IRM-ul de 1,5 T, respectiv CT de 32–64 de slide-uri. IRM va putea fi folosit pentru examinări speciale – tractografii, examinări complexe ale fetuşilor intrauterin, spectroscopie, IRM funcţional, studii de difuzie şi perfuzie (inclusiv cardiacă). De asemenea, computer tomograful este dotat cu o serie de softuri care permit examinarea complexă, inclusiv funcţională, a tuturor sistemelor, cu o durată redusă de scanare şi, deci, de iradiere. „Aparatura performantă vine şi în ajutorul celor ce îşi doresc să finalizeze doctorate şi să aducă elemente noi de cercetare, precum şi celor ce doresc să publice în reviste de specialitate cotate internaţional, ştiut fiind că acceptarea unei lucrări este de cele mai multe ori determinată şi de calitatea aparaturii pe care se fac studiile“, a mai spus profesorul Sfrângeu. Pentru medicul radiolog, ideea de centru interdisciplinar este cu atât mai importantă pentru Cluj-Napoca, cu cât spitalul este organizat după un sistem pavilionar. Într-un sistem integrat, serviciile pot fi rapid accesate şi pot fi puse în aplicare sistemele de arhivare şi de comunicare ce permit legarea şi sincronizarea sistemelor imagistice şi cuplarea cu bazele de date din radiologie şi cu sistemele informatice ale spitalului. Astfel devin disponibile examinările complexe din alte servicii sau, pentru comparaţie, examinările anterioare.
Studiu embriologic pentru malformaţii
Din seria numeroaselor proiecte vizate de IMOGEN în domeniul obstetricii-ginecologiei, menţionăm identificarea şi studiul posibililor factori de risc în bolile genetice ereditare, cercetări şi studii dedicate elaborării unor ghiduri terapeutice care să asigure un tratament optim sarcinilor afectate de anomalii congenitale sindromice şi non-sindromice şi iniţierea unor culturi primare din lichidul amniotic şi vilozităţi coriale prelevate. Sub coordonarea prof. dr. Grigore Băciuţ, prorector la UMF Cluj-Napoca şi şeful Disciplinei chirurgie orală şi maxilo-facială, se va urmări elaborarea unei clasificări complexe a despicăturilor labio-maxilo-palatine bazate pe criterii morfologice şi embriologice, studiul embriologic privind apariţia despicăturilor, elaborarea unei clasificări a malformaţiilor congenitale complexe bazate pe criterii morfologice, embriologice, mutaţii genetice, elaborarea unor protocoale terapeutice.
Centrul dispune şi de săli de cursuri, astfel că va fi şi un loc de întâlnire a tinerilor cercetători cu vechea generaţie. Profesorul Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii Române de Neurologie şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, implicat acum şi în studiile privind dezvoltarea sistemului nervos central in utero, reaminteşte că una dintre cele mai importante trăsături ale fiinţei umane este creativitatea şi că „activitatea medicală are trei componente: serviciile medicale, învăţământul medical aplicativ şi învăţământul creativ, iar acesta din urmă nu se poate face altfel decât prin cercetare.”
Prof. dr. Florin Stamatian: Dacă nu investeşti în cercetare, te duci pe apa sâmbetei
– Ce aduce nou centrul IMOGEN pentru medicina românească?
– Pentru medicina românească este ceva nou pentru că până acum s-a făcut cercetare clinică, iar acum există o concentrare de posibilităţi de investigare care pot deservi programe interdisciplinare fără a fi legate strict de cadrul spitalului. Vreau să trecem cu arme şi bagaje din cercetarea aşa-zis clinică, în care s-a studiat numai bolnavul, la o cercetare aplicată, dar fundamentală. Iar toate astea, cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. Cea mai mare realizare este că există un spaţiu unde, dacă ai o idee, fie că eşti rezident, fie că eşti profesor, poţi să o propui, iar consiliul ştiinţific o va discuta, apoi va încerca să obţină finanţare. De câte ori am avut o idee, ne-am lovit de: „Unde o facem? Cine face aia, cine face aia?“. Apoi, este o oportunitate pentru cei tineri, care vor să facă cercetare şi este foarte important să le dezvoltăm capacitatea de gândire şi de creaţie. Trebuie să investim şi în viitoarea generaţie. Noi avem acces la toată patologia prenatală pe care o diagnosticăm cu ecograful, acum putem să o introducem în sistem şi să o înţelegem, ne propunem să dezvoltăm un studiu embriologic al acestor malformaţii. Sau putem porni de la nişte cercetări care sunt deja făcute şi să le continuăm. Dar ideea este că dacă nu investeşti în cercetare, în învăţământ şi în sănătate, în 20 de ani te duci pe apa sâmbetei.
– Aţi început cu studiul sistemului nervos central. Puteţi detalia?
– Ideea centrului a fost de a studia sistemul nervos central de la preconcepţie până la Alzheimer. Deci să căutăm acele elemente predictive pentru apariţia anumitor afecţiuni, elementele pentru diagnosticarea lor precoce, modalităţile de investigare pentru a stabili gravitatea diverselor afecţiuni, posibilităţile terapeutice, într-o simbioză între cercetare şi clinică. În acelaşi timp, să căutăm să înţelegem anumite procese fiziologice în dezvoltarea sistemului nervos in utero şi rolul lor în apariţia modificărilor fiziopatologice din afecţiunile postnatale, pentru a le înţelege mecanismele intime. De exemplu, pe partea de neurologie avem posibilităţi de investigaţie privind neuroreabilitarea – întrebarea este ce se întâmplă în procesul de dezvoltare a creierului, a mielinizării, a migrării neuronale, încât se ajunge la oprirea migrării, la agenezie, distrofie, diverse defecte care apar în procesul de formare a sistemului nervos. Dacă ajungi să le înţelegi, poate ajungi şi să le influenţezi. Cum este, de exemplu, autismul, care e o tulburare de transmitere a unor informaţii în interiorul SNC. Sau, poate ajungi să influenţezi agenezia de corp calos.
– Cum se va finanţa centrul pe viitor?
– Prin absorbţie de fonduri europene, prin proiecte. Când eşti singur într-un spital nu poţi face asta. Centrul va trebui să aibă un colectiv care că caute proiecte, apoi să le scriem împreună, să aplicăm. Am discutat aseară cu un profesor din Sardinia despre cum ar fi să facem un proiect comun, la fel cu profesorul Aris Antsaklis. Profesorul Dafin Mureşanu este secretar general al Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare, deci asta înseamnă şi cercetare. Este important să se deschidă această fereastră largă celor care vor să cunoască, să ştie.
