Digitalizarea sistemului medical este un subiect de interes pe agenda guvernelor statelor Uniunii Europene, și nu numai. Ţări precum Statele Unite ale Americii, Canada și Australia au făcut în ultimii ani progrese uriașe în ceea ce privește adopţia tehnologiilor digitale, precum și rambursarea serviciilor medicale digitale, eforturi care i-au implicat atât pe asiguratorii de stat, cât și pe cei privaţi. Ce înseamnă mai exact această digitalizare și ce beneficii aduce ea în sistemul medical? De ce este nevoie de digitalizare? Cum o putem integra și care sunt perspectivele în România?

Digitalizarea în domeniul medical înseamnă integrarea cunoștinţelor medicale cu diverse soluţii IT. Nu greșim când vorbim despre digitalizare atunci când ne referim la o teleconsultaţie video sau la un ceas inteligent care monitorizează activitatea cardiacă.

        Diversele moduri prin care digitalizarea este aplicată prezintă deopotrivă oportunităţi și provocări, ce pot schimba regulile pe care le știm și pot crea un nou standard. Pentru a construi un prezent și un viitor mai bun cu ajutorul digitalizării, este nevoie ca autorităţile statului, clinicile, spitalele și dezvoltatorii IT să lucreze împreună.

Un produs unic în lume

        În ţara noastră, un exemplu bun de digitalizare este re.flex – sistem digital de recuperare kinetoterapeutică, dezvoltat de o echipă din București, care în 2019 a câștigat, la München, Premiul Special la Cupa Mondială de Inovaţie.

După cum mi-a explicat Camil Moldoveanu, co-fondator re.flex, acest sistem a fost creat pentru a face mai ușoară recuperarea persoanelor care au suferit o operaţie de genunchi sau de șold. Sistemul funcţionează pe bază de senzori de mișcare. Senzorii se conectează la o tabletă sau la un telefon mobil, iar pacientul este asistat în timp real pentru a executa corect exerciţiile. Medicul prescrie programul de recuperare, iar un kinetoterapeut real monitorizează de la distanţă tot procesul și va interveni atunci când este necesar. „Se aplică în cazul operaţiilor de ligamente, menisc sau protezare, dar și pentru prevenţie, în cazul persoanelor care suferă de gonartroză sau coxartroză”, a explicat Camil Moldoveanu.

        Sistemul a fost foarte bine primit în România, unde a lansat deja două produse, dar și în Germania, unde a început mai multe studii-pilot şi lucrează pentru a obţine rambursarea serviciilor de către asiguratorii de stat. Cel mai recent studiu finalizat, alături de Spitalul Universitar Charité din Berlin, a avut ca scop măsurarea acurateţei dispozitivului, comparativ cu standardul în industrie, sistemul de detecţie video VICON. Echipa a anunţat alte patru studii clinice, în care sunt implicate mai multe universităţi germane, spitale și lanţuri de clinici de kinetoterapie. Potrivit fondatorilor, produsul este unic în lume deoarece poate detecta toate exerciţiile care îi sunt necesare unui pacient operat la genunchi sau şold, pentru a se recupera de acasă.

„Mai mult decât atât, suntem singura soluţie cu doi senzori care oferă vizualizare tridimensională. Adică pacientul îşi vede piciorul conectat la senzori direct pe ecranul telefonului, iar tot ce are de făcut este să imite mişcările pe care le vede acolo. Asta face ca soluţia să fie uşor de folosit şi ajută pacienţii să înţeleagă mai bine cum să execute corect exerciţiile și să se recupereze mai repede și mai bine”, a mai spus Camil Moldoveanu.

Ministerul Sănătăţii pregătește strategia de digitalizare

        Digitalizarea în sistemul medical românesc este un subiect nou, dar care a căpătat un plus de atenţie din partea autorităţilor statului în ultimele luni. Dr. Ștefan Busnatu este medic cardiolog și președintele Grupului de lucru eHealth din cadrul Ministerului Sănătăţii. Acest grup și-a propus să elaboreze o strategie pentru următorii șapte ani, care va avea ca scop introducerea unor soluţii digitale cu potenţial ridicat de a îmbunătăţi tratamentul multor pacienţi.

Dr. Busnatu îmi povestește că grupul de lucru s-a înfiinţat la începutul lunii iulie, sub coordonarea Secretarului de Stat Andrei Baciu, și are ca atribuţie principală constituirea strategiei de sănătate digitală pentru 2021-2027 și a unui plan de acţiune pentru implementarea acestei strategii. „Situaţia generală a digitalizării în România cred că nici nu trebuie să o discutăm pentru că o știm cu toţii. Nu am avut o strategie după care să ne ghidăm”, spune dr. Ștefan Busnatu.

După cum ne-a explicat medicul, grupul de lucru urmărește să implice reprezentanţi ai tuturor mediilor cu implicare pe partea de sănătate digitală: Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Școala Naţională de Sănătate Publică, ANMCS, structurile de telecomunicaţii, STS, Agenţia de Digitalizare a României și parteneri din zona privată și a ONG-urilor.

„Scopul este de a construi tot acest ecosistem pentru implementarea unui sistem facil și operaţional la nivelul României, dar ideea pe care o susţin eu este de a obţine un sistem real, care să fie aliniat la posibilităţile pe care le putem avea noi la momentul acesta”, a subliniat dr. Ștefan Busnatu.

Rolul kinetoterapiei în ortopedie

        Există numeroase domenii medicale în care digitalizarea aduce beneficii importante atât medicilor, cât și pacienţilor. Iar kinetoterapia este unul dintre ele.

Dr. Andrei Bogdan este medic primar ortoped, fondatorul Centrokinetic, clinică de recuperare din București care tratează 10.000 de pacienţi în fiecare an. De la el am aflat care sunt provocările pacienţilor ortopedici.

        „Dacă pacientul care are o operaţie de genunchi nu face recuperare medicală după intervenţia chirurgicală, sincer, mai bine nu se operează. La o ligamentoplastie, perioada critică de recuperare este de trei luni, iar perioada normală este cam de șase luni. Dacă pacientul își pune proteză de genunchi sau de șold, după intervenţie tot trebuie să facă în medie cam trei luni de recuperare”, explică medicul.

        Medicul ortoped ne spune că în momentul de faţă, intervenţia chirurgicală reprezintă un mic pas pentru pacient, iar recuperarea este responsabilă de aproximativ 60% din deznodământ. În plus, recuperarea nu se adresează numai cazurilor chirurgicale. Potrivit medicului, studiile au demonstrat că un pacient care are artroză și indicaţie chirurgicală pură, dacă face kinetoterapie regulat, își amână intervenţia chirurgicală, având o stare de bine, cu patru ani.

„Această metodă de a face exerciţii fizice sau de kinetoterapie a luat o amploare extraordinară în toată Europa și America. Ea poate să modifice inclusiv costurile și stresul asupra sistemului medical. Costurile operaţiei sunt mult mai mari decât dacă pacientul ar face un program de întreţinere pentru articulaţii”, a explicat dr. Andrei Bogdan.

        Recuperarea kinetoterapeutică se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Rambursarea prin Casa de Asigurări de Sănătate acoperă o mică parte a acestui tratament – doar două săptămâni. Restul tratamentului trebuie suportat de pacienţi. „În Centrokinetic am implementat protocoale care se folosesc în Europa și America. Lucrăm numai după protocoale și nu există niciun protocol, indiferent de afecţiunea ortopedică pe care o ai, mai mic de șase săptămâni”, explică dr. Andrei Bogdan. Pentru cea mai simplă intervenţie, o leziune de menisc, este nevoie să faci kinetoterapie timp de șase săptămâni. Pentru probleme mai grave, cum ar fi ruptura de ligament încrucișat, protezarea genunchiului sau a şoldului, vorbim de 12-18 săptămâni în care pacientul trebuie să facă kinetoterapie. „Din păcate, Casa de Asigurări nu ne susţine în proiectul acesta. Cu două săptămâni de decontare abia dacă ridicăm pacientul din pat”, adaugă dr. Andrei Bogdan.

ABSORBŢIE DE FONDURI EUROPENE

Planurile de acţiune ale Ministerului Sănătăţii în domeniul digitalizării includ un program de absorbţie de fonduri şi implementare, care va începe anul viitor. Acest program este susţinut şi de Comisia Europeană, pentru care digitalizarea în sănătate este o prioritate. „Obiectivul nostru este să intrăm cu planurile de acţiune până se alocă fondurile pe 2021-2027, ca să putem absorbi și implementa ce ne propunem. (...). Digitalizarea în sănătate e o prioritate internaţională, dat fiind și contextul COVID-19, dar și evoluţia tehnologiei și a facilităţilor pe care le oferă tehnologia în medicină. Acum trebuie să recunoaştem că în 10-20 de ani, medicina va fi complet schimbată datorită tehnologiei. Va fi cel mai probabil complet schimbată în bine, ca și calitate și eficienţă. Până la sfârșitul lunii august, mijlocul lunii septembrie, vom avea un plan de acţiune gândit. Un mare obiectiv strategic este creșterea calităţii serviciilor medicale, reprezentată pe un palier și pe partea aceasta de telemedicină”, a spus dr. Ștefan Busnatu.