Acest instrument special, care folosește un model predictiv, după cum scrie medicalxpress.com, se numește „indexul de severitate COVID-19” (COVID-19 severity index) și este disponibil online. Indexul nu doar că îi ajută pe medici să identifice mai bine pacienții la care starea de sănătate are un risc mai mare să se agraveze rapid, ci și să îi identifice pe cei care vor avea nevoie de terapie intensivă în decurs de 24 de ore.

Pentru a folosi această unealtă (indexul severității), medicii de la departamentele de urgență trebuie să introducă doar trei parametri referitori la starea de sănătate a pacienților: rata respirației, nivelul de oxigen și cantitatea de oxigen necesară de la o canulă nazală (dispozitiv folosit pentru a oferi pacientului oxigen suplimentar). Un studiu care descrie dezvoltarea și validarea indexului de severitate al COVID-19 a fost înaintat spre a fi evaluat de experți (pentru peer review).

Dr. Andrew Taylor, medic de la yale New Haven Hospital (departamentul de urgență), cel care a ajutat la crearea acestui index, spune că „unealta este destinată pentru stadiul foarte incipient al îngrijirilor medicale, când profesioniștii din domeniul sănătății iau decizii referitoare la locul unde pacientul este internat în spital”.

O trăsătură-cheie a COVID-19 este faptul că boala este imprevizibilă, spune dr. Adrian Haimovich, medic rezident la camera de urgență a aceluiași spital și coautor al studiului. Acesta amintește că persoanele care nu par foarte bolnave când sunt internate pentru a primi tratament „devin grav bolnave în spital și necesită o îngrijire specială”. De cele mai multe ori, pacienții cu COVID-19 internați care au un declin rapid al stării de sănătate trebuie să fie mutați rapid într-o altă aripă a spitalului, iar din această cauză, mai mulți membri ai unității sanitare sunt expuși la virusul SARS-CoV-2.

Cum a fost creat acest index

Pentru a dezvolta indexul severității COVID-19, echipa de cercetători a folosit datele de la 1.000 de adulți care au fost testați pozitiv pentru COVID-19 și care au fost tratați la nouă departamente de urgență ale Yale New Haven Health System, începând din 1 martie și până la 22 aprilie. Pacienții care au întrunit criteriile pentru boală respiratorie critică în primele patru ore au fost excluși din analiză.

Pentru a determina care atribute ale pacienților ar prezice cel mai bine declinul rapid al stării de sănătate, cercetătorii au aplicat mai multe metode de „machine learning” (adică de inteligență artificială) pe datele clinice pe care le aveau despre pacienți, în primele patru ore de la internare.

La peste 12% dintre pacienții din acest studiu, starea de sănătate s-a agravat rapid după spitalizare – un declin care ar putea fi prezis/estimat prin folosirea a trei parametri corelați cu funcția respiratorie.

„Am crezut că vom avea nevoie de mult mai multe variabile, dar am putut să facem această predicție folosind câțiva parametri, toți din sfera respiratorie. Acest lucru se traduce bine în viitoarea implementare a sistemului în dosarele electronice ale pacienților”, a explicat dr. Adrian Haimovich.

În prezent, medicii au în plan un studiu ce implică mai multe instituții pentru a valida indexul severității COVID-19.