În orice spaţiu, macro sau micro, există un risc de dezastru, definit ca un eveniment negativ care întrece forţele/posibilităţile existente de răspuns. Nicio zonă de pe glob nu este lipsită de riscul apariţiei unui dezastru natural, ecologic sau social. În medicină, cunoaştem cel mai bine această situaţie. În situaţii de dezastru, sistemul sanitar trebuie să facă faţă unei lipse acute de logistică şi de personal, care nu poate fi compensată decât prin organizare, planificare şi antrenament. Şi, astfel, ajungem la definiţia medicinii de dezastru, domeniu relativ nou, care îşi propune salvarea cât mai multor vieţi prin cei trei „P“: pregătire – planificare – perfecţionare. Această ramură este forma cea mai adecvată de a răspunde în mod coerent şi adaptat unei situaţii de destructurare ce loveşte un grup social în urma unui eveniment dezastruos.

   Medicina de dezastru diferă, fără a se opune, de cea de spital, care se preocupă de un aflux de victime într-o structură medicală convenţională. În contrast cu această medicină de confort şi siguranţă, medicina de dezastru oferă un mod eficient de intervenţie la faţa locului sau în structuri provizorii, mobile, transportate sau amenajate ad-hoc, cât mai aproape de locul dezastrului. Din punctul de vedere al cunoştinţelor medicale, se foloseşte toată ştiinţa medicinii de urgenţă, manevrele fiind însă adaptate condiţiilor din teren.

   Medicina de dezastru este deci un nou mod de a aborda urgenţele colective şi se înscrie într-o mentalitate şi un comportament medical original, făcând astfel obiectul unui învăţământ separat. În această direcţie, Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Titu Maiorescu“ din Bucureşti, după introducerea, în 2009, a medicinii de dezastru ca materie de studiu (pentru studenţii ultimului an), a inclus în oferta de studii, în premieră, un program de masterat de medicină de dezastru, acreditat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Programul va fi derulat începând cu anul universitar 2011–2012, sub deviza „Omul – victimă şi salvator“. Corpul profesoral, condus de semnatarul acestor rânduri, este format din reputaţi specialişti în medicina de dezastru.

   Programul educaţional este astfel structurat încât, prin disciplinele de studiu alese, să creeze masteranzilor o nouă imagine asupra organizării, planificării şi conducerii activităţii medico-sanitare în situaţii de criză. Masteratul va fi organizat pe durata a trei semestre, fiind creditat cu 90 de credite transferabile şi cu 150 de credite de educaţie medicală continuă. Cursurile vor debuta la începutul lunii octombrie 2011 şi se vor desfăşura într-o manieră care să permită celor înscrişi îndeplinirea concomitentă a sarcinilor de serviciu.

   Programul de studii masterale de medicină de dezastru are un pronunţat caracter de cercetare: fiecare cursant va fi implicat în cel puţin două studii.

   Privind inserţia pe piaţa muncii, apreciem că absolvenţii masteratului de medicină de dezastru vor fi coordonatorii planurilor de intervenţie în situaţii de dezastru, în instituţiile medico-sanitare de la diferite niveluri. Rolurile lor vor fi de conducere şi control: coordonarea acţiunilor de concepere a planurilor de intervenţie, controlul veridicităţii planurilor, punerea lor în scenă prin simulări şi exerciţii teoretice şi practice, coordonarea propriu-zisă în situaţii de dezastru a acţiunilor planificate anterior, perfecţionarea planurilor prin concluzii trase din modul de acţiune în situaţiile reale de dezastru, reconstrucţia instituţiilor medico-sanitare după dezastru şi reintrarea în algoritmul normal al activităţilor medico-sanitare.

   Ne-am propus, prin acest program educaţional, formarea de specialişti cu înaltă calificare, prin însuşirea de cunoştinţe multi-, inter- şi transdisciplinare, având ca obiective majore aprofundarea şi extinderea cunoştinţelor şi abilităţilor practice în domeniu, adaptabilitatea la cerinţele intervenţiei medicale în situaţii de criză, integrarea cercetării fundamentale şi aplicative, a inovării tehnologice în procesul de elaborare a materialelor de management medical în situaţii de dezastru, acoperirea hiatusului de pregătire în domeniu la nivel naţional şi formarea unor competenţe de natură a permis accesul la pregătirea doctorală, stimularea capacităţii de lucru independent şi în echipă.

   Intenţia echipei noastre este să integrăm masteratul de medicină de dezastru în sistemul european de pregătire în domeniu, absolvenţii programelor naţionale având acces la masteratul european de medicină de dezastru de nivel II, organizat la Università degli Studi del Piemonte Orientale „Amedeo Avogadro“ (Italia). Desigur, nu trebuie omis faptul că masteratul este o condiţie de acces (care va deveni obligatorie) pentru admiterea la studii doctorale.

   Putem afirma că medicina de dezastru posedă o identitate proprie, chiar dacă se inspiră din atitudinile şi metodele medicinii de urgenţă. Numărul şi varietatea victimelor posibile, timpul redus din primele faze ale intervenţiei, dezordinea cauzată de distrugeri şi sărăcia mijloacelor disponibile, necesitatea de a conlucra cu alte echipe şi necesitatea unei bune cunoaşteri a planurilor de intervenţie fac ca, în medicina de dezastru, nu improvizaţia să stea pe primul plan, ci planificarea, coordonarea şi profesionalismul.