Anul trecut, 2.779 de medici au solicitat, colegiilor medicilor judeţene certificate profesionale curente (good standing) pentru a putea lucra în străinătate.       

   Numărul cel mai mare a fost înregistrat în Bucureşti – 947, urmat de Cluj – 403, Iaşi – 253, Timiş – 202.

   Conform declaraţiilor solicitanţilor, cele mai frecvente destinaţii sunt: Franţa, Marea Britanie şi Germania, dar nu puţini au optat pentru Irlanda, Belgia ş.a. Cei mai mulţi medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialităţile Medicină generală/Medicină de familie, Chirurgie generală şi Anestezie-terapie intensivă, dar nu lipsesc nici cererile venite de la specialişti în Obstetrică-ginecologie, Medicină de laborator, Radiologieimagistică medicală, Psihiatrie etc. (...)

   La 20 ianuarie a.c., a avut loc lansarea proiectului Şcoala Medicală Europeană – Instruirea personalului medical pentru tehnologii inovatoare şi proceduri moderne în dializă, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, derulat de IHS Medical School, în parteneriat cu City University London, până în aprilie 2013. (...)

 

Măsuri pentru e-Sănătate. Prin Ordinul comun al preşedintelui CNAS şi al ministrului sănătăţii nr. 1.047/1.571/29.12.2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 25/11.01.2011, au fost aprobate măsurile de punere în aplicare a strategiei e-România şi e-Sănătate şi implementarea proiectelor informatice SIUI actualizat (online), cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, e-Prescriere şi dosarul electronic medical. Începând cu 11.01.2011, toţi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate sau, respectiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au obligaţia să creeze cadrul informatic necesar punerii în aplicare a strategiei amintite. (...)

   Reactivitatea încrucişată reprezintă interacţiunea unui antigen cu un anticorp format împotriva unui antigen diferit, cu care primul antigen are în comun determinanţi antigenici identici sau foarte asemănători.

   Alergenul este un antigen care determină apariţia unei reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Acesta induce sinteza IgE la anumite persoane, se leagă specific de moleculele IgE ataşate de suprafaţa celulelor şi declanşează reacţia alergică. Din punct de vedere biochimic, antigenele sunt aproape în exclusivitate proteine cu greutăţi moleculare foarte variate, solubile în soluţii apoase şi cu diverse funcţii biologice: enzime, proteine transportor, calicine. Clasificarea principală a alergenelor se realizează în funcţie de ruta lor de expunere, fiind astfel clasificate în: inhalatorii, alimente, medicamente, antigene provenite de la fungi (ex. Aspergillus), veninuri etc. (...)

   În ultimii 20 de ani, terapiile de substituţie renală, mai ales hemodializa, au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în România, ameliorând mult situaţia anterioară, dezastruoasă. Sunt trataţi, în prezent, prin hemodializă, aproape 8.000 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică în 75 de unităţi de dializă. Totuşi, formarea de specialişti şi publicaţiile de specialitate – monografii, manuale – au rămas oarecum în urma acestei dezvoltări impetuoase. Manualul HEMODIALIZA, elaborat de reputaţi specialişti nefrologi din Iaşi, dar şi din Londra, Bucureşti, Craiova şi Timişoara, apărut recent la Casa editorială Demiurg din Iaşi, sub coordonarea dlui prof. dr. Adrian Covic, umple un gol de informaţie de aproape 15 ani, de la apariţia monografiei Rinichiul artificial. (...)

   Aşa cum bine se ştie şi o arată şi autorii, dr. Adriana Hristea şi prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, în introducerea cărţii BOLILE INFECŢIOASE ASOCIATE CĂLĂTORIILOR INTERNAŢIONALE, numărul turiştilor şi al călătoriilor în străinătate a crescut mult în ultimii 20–25 de ani, ceea ce face ca o lucrare în domeniu să fie mai mult decât binevenită. (...)

   Editorialul numărului 3/2010 al REVISTEI MEDICALE ROMÂNE se ocupă de un simbol de primă importanţă în medicina hipocratică. Într-adevăr, dl dr. Grigore Buşoi, redactorul-şef al revistei, propune lumii medicale o emblemă definitorie a medicinii, într-o viziune pentadică: în mijloc o cruce albă greacă, cu semnificaţii reverberante, ce se proiectează pe protuberanţa olimpiană a omului – capul –, crucea având în centrul ei o torţă menită să ardă veşnic. (...)

  Dl prof. dr. Ştefan Milea semnează, în numărul 4/2010 al REVISTEI DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI DIN ROMÂNIA, sinteza academică: Obstacole, dificultăţi şi principii practice ale terapiei psihoactive optime la copil şi adolescent. Ideile care se desprind sunt următoarele: a) Utilizarea optimă a substanţelor psihoactive la copil şi adolescent se confruntă cu obstacole. Ele poartă amprenta: particularităţilor biologice, psihologice şi sociale ale persoanei suferinde, ale vârstei acesteia, ale suferinţei şi ale preparatului psihoactiv; b) În loc să se reducă, obstacolele din calea unor soluţii medicamentoase optime ale tulburărilor psihice la copil şi adolescent se diversifică; (...)

   Sinaia a fost loc de întâlnire pe harta Hematologiei mondiale, relatează Ioana Dăian de la cea de-a XIX-a Conferinţă Naţională de Hematologie Clinică şi Translaţională, în nr. 9/2010 al revistei MEDIC.RO. Societatea Română de Dermato-Oncologie, un pas înainte în lupta împotriva cancerului, este titlul interviului realizat de dr. Max Constantinescu cu prof. dr. Rodica Cosgarea, preşedinta SRDO. „Cancerul continuă să rămână o problemă acută a întregii societăţi, iar lupta împotriva maladiei nu înseamnă numai dezvoltarea unor terapii cât mai performante, ci şi identificarea şi diagnosticul cât mai precoce ale noilor cazuri. Acestea sunt dezideratele pe care şi le propune nou-înfiinţata SRDO“. (...)

   Cel puţin teoretic, părea rezonabil ca mamele afectate de cancer al sânului să fie sfătuite să nu-şi alăpteze copilul. Şi asta de teama ca mediul hormonal creat de actul alăptării să nu le aducă prejudicii, dar, mai ales, deoarece se putea presupune că numeroasele substanţe administrate acelor femei trec în secreţia lactată, tratamentul anticanceros putând deveni astfel vătămător pentru copil. Revista belgiană LE GENERALISTE publică în nr. 985 o relatare despre cercetările privind acest subiect, întreprinse sub egida ESMO (European Society for Medical Oncology), în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că alăptarea după un cancer mamar nu are efecte negative. (...)

   La împlinirea unui secol de la naşterea academicianului Pius Brânzeu, consider că este datoria mea morală de a-l evoca. A fost una din personalităţile de vârf ale medicinii româneşti, prin activitatea complexă pe care a desfăşurat-o ca medic, cadru didactic, cercetător ştiinţific, rector, om de mare cultură generală şi sprijinitor neobosit al activităţii sportive. (...)

 

   Ceea ce atrage atenţia asupra cărţii scrise de profesorul Peter Manu şi istoricul Horia Bozdoghină, POLEMICA PAULESCU: ŞTIINŢĂ, POLITICĂ, MEMORIE, publicată în colecţia „Actual“ a editurii Curtea Veche, este, fără îndoială, structura ei. La o primă lectură nu ştii dacă este o carte de istorie a medicinii sau una de istorie a politicii româneşti interbelice şi în special a dezvoltării ideologiei de extremă dreapta în acea perioadă. În realitate, aşa cum şi-au şi propus autorii, ai în mână o carte care întruneşte ambele valenţe. (...)

   Lansată la filiala din Cluj a Academiei Române, cartea dnei prof. dr. Ştefania Kory Calomfirescu, AMINTIRI DESPRE PROFESORUL CRIŞAN MIRCIOIU, a fost prezentată de dnii prof. dr. Dumitru Dumitraşcu, prof. dr. Romeo Florin Galea, prof. univ. Constantin Cubleşan şi de alţi vorbitori.(...)         

   Un dialog nevinovat, la care am asistat întâmplător într-una din farmaciile sucevene, m-a îndemnat să scriu aceste rânduri despre deloc banala penicilină. O gospodină de prin satele noastre îi cerea farmacistei nişte pelicinină. Farmacista îi cere reţeta pe care solicitanta nu o avea şi, la întrebarea „de ce îţi trebuie penicilină?“, ţăranca răspunde senin: „nu prea am poftă de mâncare, maică“…

   De la dr. Silvestru Strugariu, născut în urmă cu peste 100 de ani, aveam între amintirile de preţ cartea „Anul terapeutic 1945–1946 cu un studiu amplu despre penicillina“. Autori: dr. Maur Neuman şi dr. M. R. David. Din interes istoric, voi rezuma prefaţa: „Izolarea noastră ştiinţifică de cercurile medicale străine, în care ne-am aflat în mod silit în ultimii ani din cauza războiului, ne-a ţinut departe de marile progrese diagnostice şi terapeutice apărute în acest interval de timp. (...)

   Când spui Paris, te gândeşti la Grădinile Tuileries, Place de la Concorde, la o plimbare pe Champs Elysées, la cel mai modern cartier cu zgârie-nori din vestul Parisului – La Défense, la o după-amiază pe malurile Senei sau la o plimbare prin Montmartre. Este o dimineaţă cu mult soare, caldă, ca de primavară, iar pe drum trec parizieni grăbiţi, eleganţi; parcă se aude melodia cântată de Dutronc: „Il est cinq heures, Paris se lève“. Drumurile noastre se îndreaptă însă către Palais des Congrès, unde, în perioada 17–18 ianuarie 2011, s-a desfăşurat a IV-a Conferinţă internaţională despre hepatitele cronice virale. Manifestarea s-a aflat sub auspiciile Societăţii Franceze de Hepatologie, preşedintele comitetului de organizare fiind dl prof. dr. Patrick Marcellin. (...)