Imi dorisem de multă vreme să fac un drum – o anchetă – prin dispensarele de prin satele dobrogene de pe malul drept al Dunării… Eram la Brăila, la inceputul lunii septembrie, la un congres, urma să mă intorc in Bucureşti. Am căutat un şofer dispus, la un preţ convenabil, să facă un asemenea traseu…

   Fiind duminică, nu mă aşteptam să găsesc medici de familie prin sate… In mare parte, cu două excepţii, previziunile s-au adeverit. Unii (la cabinete din sate ale judeţului Constanţa) nici măcar nu-şi afişaseră numele sau un număr de telefon pe avizierele dispensarelor… (...)

   Virusul West Nile (WNV) face parte din categoria arbovirusurilor (arthropod-borne: cu transmitere prin intermediul artropodelor), alături de alte aproximativ 500 de virusuri, clasificate în familii (flaviviridae – din care face parte şi WNV–, togaviridae, bunyaviridae, reoviridae, rhabdoviridae).

   WNV este răspândit în zonele calde şi temperate, aria de distribuţie geografică fiind în concordanţă cu aria de răspândire a vectorului (ţânţarul). Virusul a fost izolat pentru prima dată în vestul Ugandei, în 1937, de la o pacientă febrilă. cn anii următori, au fost depistate cazuri sporadice şi, ulterior, focare epidemice de febră asociată cu rash şi artralgii, în Orientul Mijlociu şi Africa. (...)

   Primele două zile ale acestei săptămâni au marcat, la Bucureşti, a cincea ediţie a Forumului Internaţional „Sănătatea“, organizat de compania Forum Invest, tema de anul acesta fiind „Politici şi mecanisme de afaceri în sistemul de sănătate“. Conceput ca o platformă de dezbatere a problemelor acute cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, forumul s-a axat pe câteva subiecte fierbinţi ale momentului (adică ale ultimelor două decenii!): • oportunităţi de finanţare şi balanţa dintre finanţările publice şi cele private • evoluţia serviciilor de sănătate private ca alternativă viabilă la serviciile publice • noi modele de reformă în sănătate în Europa după criza economică • viitorul industriei farmaceutice • perspective de dezvoltare în tehnologia medicală şi IT. (...)

   Aceasta a fost tema celui de-al 31-lea Congres anual al Societăţii Internaţionale pentru Dermato-chirurgie (International Society for Dermatologic Surgery – ISDS), organizat în premieră în România, de Societatea Română de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală (SRMEDCC).

   Desfăşurată în Capitală, între 22 şi 26 septembrie a.c., reuniunea a cuprins workshop-uri precongres, cursuri, seminarii, sesiuni de comunicări pe teme de actualitate: chirurgia tumorilor cutanate, chirurgia estetică/dermatologică; dermatocosmetologie – dezvoltarea procedurilor cu laser, lumină intens pulsată, radiofrecvenţă; liposucţie, lipofilling; implanturi; lifting facial, peeling, toxina botulinică; anatomie facială, scleroterapia venoasă, transplantul de păr, epilare.

   In mod normal, inutilitatea nu costă. In cel mai rău caz, un gest sau o hotărâre inutilă enervează sau se reflectă in mod negativ asupra celui care a luat decizia. Insă, in medicină, lucrurile par a fi complet diferite. O decizie inutilă nu numai că afectează de cele mai multe ori capacitatea financiară a respectivei instituţii, dar, uneori, chiar poate dăuna pacientului. O intervenţie chirurgicală inutilă se poate acompania de complicaţii, iar un tratament antibiotic inutil poate avea efecte secundare foarte grave. Aceste afirmaţii par a fi clare şi de necontestat, dar cum stăm cu noianul de probe de laborator efectuate in mod inutil, ca o rutină, la fiecare internare a pacientului sau inaintea oricărei intervenţii chirurgicale? (...)

   Anxietatea dentară este o problemă nu doar din perspectiva trăirilor negative ale pacienţilor-copii, ci şi ca urmare a comportamentelor ce o însoţesc şi care împiedică desfăşurarea tratamentelor. Ea a fost subiectul unui studiu, realizat de dr. Loredana Dumitraşcu şi colab., pe 204 copii (vârsta 8–11 ani) de la două şcoli generale din Bucureşti, şi publicat în REVISTA ROMĂNĂ DE MEDICINĂ DENTARĂ, editată de UNAS (Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), nr. 4/2010. (...)

   Plagiatul este furt curat! Oricât de oximoronică poate părea sintagma „furt curat“, adică fapt adevărat, exprimarea pe care am folosit-o în deschiderea textului acesta e, cred, cea mai explicită. Dacă până în 1990, în scrisul ştiinţific (medical), această hoţie era greu – sau interzis – de identificat, după acest an, iar în ultima vreme cu ajutorul computerului, sursa ilicită de „inspiraţie“ poate fi lesne descoperită. Au apărut totuşi, sub semnături cu rezonanţă, cărţi copiate, teze de absolvenţă, lucrări de doctorat etc., iar în articole metoda „copy–paste“ (resursă: internetul) a devenit o regretabilă practică. (...)

    (...) Prima lucrare tradusă in limba romană dintre cărţile lui Sebastien Bohler este volumul 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media (Polirom, 2009), publicat intr-o colecţie al cărei scop declarat este acela al „imbunătăţirii vieţii personale şi a celor din jur“. Putem spera ca, prin sporirea cunoştinţelor privind domeniul mass-media şi mai ales al efectului său manipulator, lucrarea să conducă măcar la reflecţie şi la inţelegerea faptului că televiziunea, cum sublinia şi sociologul Pierre Bourdieu, „pune intr-un foarte mare pericol diferitele sfere ale producţiei culturale: arta, literatura, ştiinţa, filosofia, dreptul“ şi „periclitează, nu mai puţin, viaţa politică şi democraţia“. Viaţa in intregul ei!

    Structurată in cinci capitole: „Mass-media şi convingerile“, „Mass-media şi politica“, „Publicitatea in mass-media“, „Divertismentul“, „Reacţiile epidermice“, cartea este o colecţie de articole in genul celor publicate de Sebastien Bohler in Cerveau et Psycho, dar care au ataşate la fiecare text şi descrierea experimentului de laborator/teren care explică diversele comportamente pe care le au oamenii sub influenţa mass-media. (...)

Mai multe detalii în zairul nostru, Viaţa medicală.