Ministerul Sănătăţii va scoate la Concursul naţional de intrare în rezidenţiat, pe care îl va organiza în această toamnă, mai multe locuri şi posturi pentru specialităţile medicale, altele decât Medicina de familie. Astfel, în 2010, absolvenţii universităţilor de Medicină şi Farmacie vor putea concura pe un număr de 4.000 de locuri şi posturi, dintre care 3.527 de locuri şi 473 de posturi. „Anul acesta vom pune accent pe pregătirea medicilor specialişti. Avem nevoie de mai mulţi specialişti în spitalele din ţară şi din această cauză am luat două măsuri importante: am redus cu un an durata de rezidenţiat pentru 36 de specialităţi şi am eliminat rezidenţiatul cu durata de 7 ani, pe de altă parte, am dublat numărul locurilor şi posturilor scoase la concurs pentru specialităţile medicale, altele decât cele de Medicină de familie“, a declarat dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii. (...)

   Recent, dr. Liviu Vulcu ne-a trimis la redacţie, precum mulţi alţi colegi ai domniei sale, ultimele producţii editoriale, RĂSUL, MAREA PROBLEMĂ A SUPRAVEŢUIRII! SCHIŢE CU UMOR. 400 de pagini care propun o soluţie terapeutică pentru vremurile pe care le traversăm din ce în ce mai greu. Sutele de secvenţe de viaţă consemnate în pagini se adresează cu deosebire colegilor de breaslă. Cei mai în vârstă, care au trecut prin experienţe similare, vor zâmbi cu tâlc, amintindu-şi de un trecut care, la vremea respectivă, nu stârnea deloc râsul. Glume profesionale gustate acum în cercul restrâns al oamenilor în halate albe. Birocraţie cât cuprinde, absurdităţi care mai de care mai… originale, activişti de partid şi de stat selectaţi, parcă, după un coeficient cât mai mare de tâmpenie. (...)

    Basilia, numele unui fort al soldaţilor Imperiului Roman, a fost atestat documentar în 374 d.Hr. Câteva secole mai târziu, este distrus de invazia hunilor, dar va renaşte din cenuşă şi va deveni o importantă aşezare episcopală şi comercială. Episcopul Heinrich al II-lea van Thun construieşte, în 1225, primul pod peste Rin, fapt ce va încuraja dezvoltarea oraşului. În urma disputelor cu habsburgii, Basel se va alătura din secolul al 15-lea confederaţiei statelor helvetice şi se va transforma într-un centru al umanismului şi al culturii. Episcopi, filosofi, nobili şi notabili stabiliţi sau în trecere prin oraş au stimulat dezvoltarea tipăriturilor, a ideilor şi a comerţului în regiune. Papa Pius al II-lea a sprijinit, în 1459, înfiinţarea, în acest loc, a primei universităţi elveţiene. Biblioteca Universităţii din Basel se poate mândri şi în ziua de azi cu o foarte bogată colecţie de manuscrise de la cei care au venit să predea, printre care Erasmus şi Paracelsus. Clădirile istorice domină centrul oraşului şi dintre ele cele mai cunoscute sunt Munsterkerk, Catedrala protestantă a cărei construcţie a fost începută în 1010 şi sediul primăriei. (...)