Vaccinul BCG va fi utilizat atât pentru recuperarea copiilor nevaccinaţi în perioada februarie–iunie 2010, cât şi pentru vaccinarea de rutină a nou-născuţilor, conform calendarului. Recuperarea se va realiza prin centre de vaccinare organizate sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi prin cabinetele medicilor de familie. Este recomandată şi colaborarea cu personalul din dispensarele TBC din reţeaua de pneumoftiziologie. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Am o îndoială de la bun început. Încercând să dau acestei cronici un titlu uşor dubitativ, îmi permit să formulez o întrebare aparent simplă: este posibil ca meseria (oare aşa se cheamă?) sau profesia (conform nominalizării Ministerului Muncii) de chirurg să fie una dintre cele mai pasionante, mai consumptive şi mai pline de satisfacţii dintre profesiuni? Să fie oare, chiar cea mai frumoasă dintre ele? Sper ca răspunsul la această întrebare să-l aflaţi la sfârşitul acestor rânduri. (...)

„Dacă se supără, îi tăiem nasul“, aşa spunea, pe vremuri, preluând o butadă literară, redactorul meu şef, când – speriat de „periajul“ prea insistent pe anumite texte trimise în redacţie spre a fi musai publicate – întrebam dacă „tovarăşul“ semnatar nu se va supăra. Mutatis mutandis nu s-au supărat nici redactorii de la MARAMUREŞUL MEDICAL pe criticile repetate aduse revistei domniilor lor, le-au acceptat şi au corectat greşelile pe care, în mod colegial, le-am formulat, salvându-şi, iată, nasurile şi trimiţându-ne în continuare revista mult îmbunătăţită din punctul de vedere al conţinutului şi aspectului grafic. (...)

   Este cert: speranţa de viaţă a oamenilor a crescut – în unele ţări mai mult, în alte zone ale lumii, mai puţin. Iar fenomenul continuă. Şi odată cu el, sporeşte şi vârsta medie a populaţiei. Ceea ce este un fapt pozitiv. Care însă are şi laturile lui nedorite: viaţa mai lungă generează avatarurile senescenţei, cu respectivul cortegiu de boli, suferinţe, neputinţe… Hebdomadarul belgian LE GENERALISTE a dedicat, în nr. 962, un amplu grupaj referitor la „aging people“, adică la vârstnici şi – fireşte – la problemele lor medicale. • Postat sub genericul „Le thématique du Généraliste“, grupajul începe cu un aspect mai puţin abordat în acest context, dar care decurge din actuala configuraţie a lumii atât de modificată ca urmare a globalizării. (...)

   Iată o întrebare la care îşi propune să răspundă, în nr. 963/2010, revista belgiană LE GENERALISTE. În 2001, a fost raportat primul studiu ce arăta că celulele stem injectate în inima şoarecilor după infarct s-au putut diferenţia în cardiomiocite. Această primă etapă a suscitat speranţe mari, iar studiile întreprinse la om au avut rezultate mai degrabă modeste. Situaţia i-a incitat pe cercetători să-şi redefinească strategia, utilizând alte celule suşă decât cele hematopoietice, de exemplu celule mezenchimatoase ale măduvei osoase diferenţiate in vitro în cardiomioblaşti sau provenind din ţesutul adipos sau muscular, sau celule embrionare. Alte strategii se bazează pe utilizarea substanţelor (chemokine, citokine, factori de creştere) în scopul ameliorării activităţii funcţionale sau a succesului grefei celulelor administrate. (...)

   55 de aparate ECG achiziţionate în anul 2008 de Ministerul Sănătăţii printr-un program al Băncii Mondiale vor fi redistribuite din cauză că au fost neutilizate sau folosite neadecvat. (...)

  

   Încă şapte funcţii de conducere au fost eliminate în urma reorganizării mai multor instituţii din domeniul sanitar. După reducerea a 577 de funcţii de conducere create suplimentar în unităţile sanitare publice şi eliminarea a 84 de funcţii de director adjunct din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii continuă măsurile de eficientizare şi reorganizare a instituţiilor din sistem. (...)

 

  Societatea Română de Istoria Farmaciei, în colaborare cu facultatea bucureşteană de profil, a organizat miercuri, 30 iunie a.c., Simpozionul cu tema: „Patrimoniul farmaceutic istoric. Salvaţi patrimoniul!“ (...)

   Riscul pentru apariţia sindromului Guillain-Barre (GBS) la persoanele care au primit vaccin pandemic H1N1-2009 a fost la fel cu cel survenit în cazul vaccinărilor gripale sezoniere, conform analizelor efectuate de CDC-Atlanta. GBS este o reacţie adversă rară, ca efect al bolii sau al vaccinării antigripale, care a fost evidenţiată prima dată în 1976, când a apărut un focar de gripă porcină la oameni, considerat cu potenţial pandemic, şi s-au administrat cca 40 de milioane de doze de vaccin preparat din tulpina izolată. (...)

   În perioada 1–4 septembrie 2010 se vor desfăşura lucrările Congresului Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România (AECR) în oraşele Brăila şi Galaţi. Tematica: Osteoporoza endocrină; Patologia endocrină autoimună; Riscul cardiovascular în patologia endocrină. Congresul se va desfăşura sub egida Academiei de stiinţe Medicale şi a Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“.

  Deschiderea festivă a Congresului va fi dedicată aniversării a 80 de ani de la descrierea sistemului port hipotalamo-hipofizar – pasul major către Endocrinologia modernă – de către prof. dr. Gr. T. Popa.

  De asemenea, se va lansa volumul „Cardioendocrinologia“, autori: dr. Mariana Dobrescu şi prof. dr. Constantin Dumitrache. Viaţa medicală va încerca să reflecte evenimentul în paginile sale.

   Substantivul de gen feminin – onomatopée – a fost împrumutat în franceză (1585, Thevenet) din latina populară – onomatopoeia –, provenit la rândul său din greaca târzie onomatpoiia, cu sensul „crearea de cuvinte“, în particular „crearea de cuvinte prin imitarea sunetelor“. Un cuvânt format având ca un prim element onomato, derivat din onoma, -atos – nume. După Alain Rey, onoma conţine rădăcina indoeuropeană a numelui, cel mai apropiat corespondent al său fiind armenianul amen. Latinescul nomen – nume este înrudit, dar relaţia pare obscură. Elementul secund al onomatopoiia este grec. poiia – creaţie, derivat din verbul poiein – a face, a fabrica, a crea.   În engleză, Douglas Harper, în dicţionarul său, confirmă aceeaşi etimologie, cu atestarea cuvântului onomatopoeia în 1577. (...)

   Emit două afirmaţii lipsite de originalitate, paradoxal banale tocmai prin notorietatea lor: judeţul Gorj este un teritoriu dintre cele mai hărăzite de Dumnezeu cu frumuseţi naturale, cu tradiţii etnoculturale, iar dintre oamenii drepţi, chipeşi şi harnici ai locului, mulţi – foarte mulţi – au înnobilat cu numele lor ştiinţa şi cultura României. Iar dintre aceştia, medici cu drept de a fi înscrişi în paginile Istoriei medicinii naţionale. Ceea ce explică întreprinderea justificată dar deloc uşoară a dnilor prof. Vasile Bobocescu, prof. dr. Emanoil Ceauşu, şef de lucrări col.(r) dr. Constantin Bălăeţ, dr. Grigore Gr. Lupescu, colaborator, dna dr. Corina Bobocescu, la redactarea cărţii: PERSONALITĂŢI GORJENE ÎN MEDICINĂ DE-A LUNGUL ISTORIEI – vol. I: Înaintaşii – precursorii (Editura Etna, Bucureşti, 2010). (...)

   La data de 16.02.2010, reprezentanţii Colegiului Medicilor Dentişti din România au participat la dezbaterea publică cu privire la statutul OTDM (Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale). Dl director general al OTDM, ing. Lazăr Iordache, a avut o atitudine ostilă participanţilor, printre care ne-am numărat şi noi. Reprezentantul patronatului paraclinic, nemaisuportând această atitudine, a părăsit sala. Dl director general ne-a întrebat pe toţi: „Ce căutaţi aici?“. După ce reprezentanţii CMDR şi-au expus părerile, dl director general ing. Lazăr Iordache, cu o violenţă şi un vocabular neadecvat în prezenţa tuturor reprezentanţilor, inclusiv cei ai Ministerului Sănătăţii, s-a adresat dnei dr. Delia Barbu, vicepreşedinte al CMDR, cu formula: „Personal voi veni la Timişoara şi vă voi da o amendă pe care să o ţineţi minte“. Discuţia pe care noi am purtat-o cu dl ing. Lazăr Iordache a fost catalogată de dânsul ca „o ţiganiadă“. (...)