Colegiul Medicilor Dentişti din România cere refacerea întregului sistem de acordare a asistenţei stomatologice prin asigurările sociale de sănătate. În acest sens, prezentăm următoarele particularităţi: În România, unde există un buget scăzut pentru sănătate, cu un foarte mic procentaj alocat stomatologiei finanţate prin sistemul AS, pachetul de îngrijiri dentistice trebuie să fie redus. Începând cu anul 2004, CNAS a adoptat, la propunerea noastră, pachetul de servicii stomatologice sociale – prestaţii de bază plătibile, stabilite pe plan european de ORE-FDI – decizie ce reprezintă capacitatea reală de plată a sistemului AS din România la ora actuală şi care, în mod evident, trebuie menţinut şi susţinut şi în următorii ani, până când PIB şi venitul mediu/cap de locuitor vor creşte semnificativ încât să permită o augmentare a ofertei de prestaţii oferite asiguraţilor. (...)

  A citi şi a tipări lucrarea autorilor Camelia Diaconu, Alice Bălăceanu şi Adriana Sărsan reprezintă nu numai o plăcere pentru un senior al Gastroenterologiei româneşti, dar şi o datorie faţă de tinerii care lucrează astăzi în acest domeniu.

  În epoca extrem tehnologizată a întregii practici medicale, când bolnavul devine o fiinţă (de fapt un obiect) care se mută de la un aparat la altul, iar medicul – un cititor al rezultatelor acestor sofisticate aparate, iată că apare o lucrare care este de domeniul purei observaţii clinice: BOLI DIGESTIVE CU MANIFESTĂRI CUTANATE – semnale de alarmă. Tocmai aceste manifestări sunt atât de relevante pentru diagnostic, încât nici nu mai trebuie să apeleze la zecile de analize biochimice, hematologice, imunologice şi imagistice pentru a găsi diagnosticul. Leziunile dermatologice „scuipă“ diagnosticul multor boli digestive, hepatice şi pancreatice, fără probleme. Acanthosis nigricans, Pioderma gangrenosum şi misteriosul sindrom Sweet, atunci când le observi, scurtează calea spre diagnosticul pozitiv, reducând „algoritmul“ din ghidurile redactate de academici autori „sponsorizaţi“ de companiile farmaceutice, la câteva explorări strict esenţiale. (...)

   Din cel mai recent număr sosit la redacţie (nr. 3/2010) al revistei Colegiului Medicilor din Bucureşti, MEDICINA MODERNĂ reţinem pentru a le comenta două articole: Tratamentul actual al hepatitei cronice cu virusul hepatitic B şi Sindromul paraneoplazic din cancerul gastric. Ambele materiale sunt sinteze necesare îndeosebi învăţământului sau perfecţionării medicale.Autorul primului text, dr. Ioan Ancuşa – Clinica de Medicină internă şi Reumatologie de la Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino“ din Capitală, subliniază importanţa alegerii unei terapii corecte, astfel încât aceasta să fie eficientă în determinarea remisiei bolii şi împiedicarea apariţiei rezistenţei la medicamente. (...)

    Un coleg medic plecat de ani peste hotare revine chemat de dragostea patriei natale în frumosul oraş Baia Mare, să-şi revadă rude, ceva prieteni şi să se recreeze, undeva, spre Borşa, adăstând poate, în reverii adolescentine, în acel minunat loc dintre Moldova şi Transilvania, numit Pasul Tihuţa. Dar cum medicul rămâne medic şi în vacanţă, caută să se informeze şi asupra felului cum merg lucrurile în Sănătate, despre care prea puţine lucruri bune a auzit în ţara adoptivă. Din întâmplare şi spre satisfacerea curiozităţii sale, îi cade în mână revista MARAMUREŞUL MEDICAL, publicaţie editată de Colegiul Medicilor din acest judeţ, anume numărul 39/martie 2010, pe care am primit-o şi noi la redacţie. (...)

   Din sumarul revistei FARMACIST.ro, nr. 1/2010, ne-a reţinut atenţia un amplu articol semnat de prof. univ. Gheorghe Mencinicopschi, de la Institutul de Cercetări Alimentare Bucureşti, care abordează pragmatic interacţiunea alimentelor cu medicamentele. Într-o primă parte, sunt prezentate câteva reguli în privinţa asocierilor medicament–aliment ce trebuie evitate, ca urmare, în principal, a inactivării celor dintâi. Desigur, interacţiunile sunt prezentate la modul general, fără specificităţi pe DCI, astfel că din categorii precum „antiastmatice“, „antiulceroase“, „antidepresive“ înţelege fiecare cititor ce doreşte. În partea a doua a articolului citat, sunt prezentate, sub formă tabelară, „efectele nutriţionale“ ale unora din cele mai frecvent utilizate medicamente. (...)

   La scurt interval de la apariţia numărului 4/2009, ONCOHEMATOLOGIA PEDIATRICĂ îşi începe ciclul din acest an cu nr. 1/2010 care a văzut recent lumina tiparului, onorându-şi angajamentele faţă de cititorii săi, membri ai Societăţii Române de Oncohematologie Pediatrică (SROHP), dar şi de colegi aparţinând altor specialităţi, interesaţi de problematica profilului său ori, pur şi simplu, doritori de a adăuga un plus de informaţii culturii medicale proprii.

   De altfel şi cuprinsul tot mai variat al ultimelor numere continuă demersul inaugurat de o bună perioadă de timp, fapt prezent şi în cel al actualei apariţii. Îl vom evoca în spaţiul disponibil spre mai buna edificare a celor interesaţi. (...)

   Primit recent la redacţie, nr. 1/februarie 2010 al revistei VIAŢA STOMATOLOGICĂ anunţă, încă de pe copertă, că AMSPPR (Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România), al cărei organ este – a împlinit două decenii de existenţă. Eveniment căruia îi este dedicat editorialul „AMSPPR pentru colegi“, semnat de vicepreşedintele Asociaţiei, dr. Marton G. Panţel. „Au trecut, iată, 20 de ani de activitate în folosul medicilor stomatologi – scrie dsa – A început frumos din visul unor colegi care, după exemplul lumii occidentale, şi-au dorit o organizaţie care să le apere interesele“. (...)

 

  

   (...) O lucrare modestă ca dimensiuni tipografice, dar mustind de informaţie ştiinţifică – 60 DE ANI ÎN INSTITUTUL „DR. ION CANTACUZINO“ 1950 – 2010, de Mihail Sefer (apărută la Editura Eurostampa în 2010) – depune mărturii elocvente de pe acest uriaş dar şi necunoscut front invizibil. Reprezintă bilanţul vieţii ştiinţifice a unuia dintre meritorii noştrii colaboratori: profesorul, octogenar de acum, Mihail Sefer, autorul a peste 160 de lucrări ştiinţifice publicate, precum şi a trei invenţii. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.