Rezultatele cu totul şi cu totul deosebite ale imunizărilor active au acreditat convingerea după care vaccinările rămân cel mai convenabil instrument de prevenţie, ori de câte ori se respectă condiţiile privitoare la siguranţa, imunogenitatea vaccinurilor şi la întocmirea judicioasă a programelor de vaccinare.
Introducerea unui nou vaccin presupune evaluarea costurilor, identificarea grupelor de risc, logistica şi strategia necesare; nelipsită din orice program, supravegherea – monitorizarea performanţelor vizează acoperirea vaccinală până la 100%, identificarea indivizilor susceptibili omişi de la vaccinare, ca şi semnalarea focarelor epidemice. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Între 22 şi 24 aprilie 2010 s-a desfăşurat, la Băile Felix, cea de-a doua Conferinţă Naţională a Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România (ADFMR), organizată, de această dată, cu sprijinul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii Oradea. Conferinţa a reunit reprezentanţii tuturor facultăţilor de medicină acreditate din România, precum şi invitaţi din partea Asocieţiei Europene de Educaţie Medicală (AMEE). Programul conferinţei a cuprins teme de interes real şi de mare actualitate pentru învăţământul de medicină din ţara noastră. Astfel, în prima zi au fost abordate: Armonizarea sistemului ECTS (credite transferabile) în facultăţile de medicină; Formarea medicală de bază şi dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor în învăţământul superior medical din România; Internaţionalizarea şcolilor de medicină, oportunităţi şi perspective, iar în cea de-a doua zi – Armonizarea curriculară – o provocare mereu actuală. (...)
Ministrul sănătăţii, dl Cseke Attila, a anunţat recent, într-o conferinţă de presă, că analizează posibilitatea achiziţiei, cu ajutorul UNICEF, a unui milion de doze de vaccin BCG împotriva tuberculozei care să acopere necesarul pentru imunizarea tuturor copiilor.
Pentru vestul ţării, respectiv judeţele Arad, Timiş şi Bihor, vor fi împărţite, în cursul acestei luni, 25.000 de doze de vaccin achiziţionate deja de la Ministerul Sănătăţii din Ungaria.
Producţia de vaccin BCG la Institutul Cantacuzino se va relua cel mai devreme la sfârşitul anului, când linia de producţie va putea fi pusă în funcţiune.
- mai 7, 2010
La 15 iunie a.c., va avea loc examenul pentru obţinerea gradului de medic, medic dentist şi farmacist primar. Detalii în publicaţia de examen din ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Votarea nominalizaţilor celei de-a doua ediţii a Galei Medica se află în plină desfăşurare. Persoanele şi proiectele nominalizate au stârnit interesul lumii
medicale şi nu numai. Avem deja câteva mii de voturi, zeci de mii de accesări şi sute de mesaje. Vă invităm să votaţi în continuare până la 16 mai 2010 pe adresa www.medicalnet.ro/gala2010. (...)
După ce am amânat – din diverse motive – mai multe subiecte, iată, m-am oprit la unul care ar putea evoca strania cotonogeală electorală de la sfârşitul anului trecut, continuată cu dezolanta zâzanie ce bântuie clasa politică autohtonă. Nici vorbă despre vreo legătură cu realităţile de la noi.
Articolul e inspirat de un dicţionar unic în felul său, intitulat „Dictionnaire historique des Médecins dans et hors de la Médecine“, Larousse, Paris. Autorul, doctorul Michel Dupont, a fost pasionat de istoria medicinii încă din copilărie, o atracţie naturală, deoarece bunicul şi tatăl său au fost medici. Tradiţie continuată de copiii săi, gineri, nepoţi, veri, încât pe pagina cu dedicaţii se află menţionate 20 de nume de medici. Curat nepotism, dacă luăm în seamă obsesia (nobilă, evident) băştinaşă. După 36 de ani de viaţă profesională, Michel Dupont scrie dicţionarul său, valorificând cu o evidentă originalitate ceea ce era relevant, din enorma masă de documente. Vicepreşedinte al Asociaţiei Medicilor Pensionari din nordul parizian şi preşedinte al unei asociaţii regionale Alzheimer, el a donat drepturile sale de autor, primite pentru dicţionar, asociaţiei France-Alzheimer. (...)
Literatura consacrată tehnicilor chirurgicale în medicina umană se constituie într-o tradiţie în această specialitate, prin permanenta lor perfecţionare dorindu-se a se găsi rezolvări superioare – de abord, mai puţin sângerânde, mai funcţionale, mai rapide şi, de ce nu, mai estetice: chirurgia fiind şi o artă – spre atingerea ţelului suprem – binele bolnavului. Literatura chirurgicală naţională, începând, poate, de la marele Thoma Ionescu, s-a îmbogăţit, cu destul de mare frecvenţă, cu astfel de lucrări. (...)