Multe sunt şi reproşurile ce s-au făcut medicinii. În mod greşit, cele mai multe se adresează în primul rând medicului, ţinta lor predilectă, un alt „acar Păun“. Problema este mult mai complexă, chiar dacă ar putea fi concentrată într-o singură mare dezamăgire: omenirea nu a devenit mai sănătoasă cu progresul civilizaţiei şi nici mai fericită. (...)
Sindromul de intestin iritabil (SII) reprezintă o tulburare funcţională gastrointestinală caracterizată prin prezenţa durerilor abdominale şi a unui tranzit intestinal anormal în absenţa unei patologii organice specifice. Încă din 1892, Osler descria sub termenul de colită mucoasă o afecţiune cu incidenţă crescută în rândul pacienţilor cu afecţiuni psihice, ce se manifestă prin prezenţa de dureri colicative abdominale concomitent cu emisia de scaune cu mucus. De atunci, sindromului i-au fost atribuite diverse terminologii precum: colon iritabil, colon spastic sau chiar „nevroză“ colică. (...)
Anul acesta, şcolile s-au deschis cu… probleme. Cam aceleaşi din fiecare an. Exemple: lucrări nefinisate, ba chiar neîncepute, de recondiţionare a clădirilor, un sfert din totalul instituţiilor şcolare din ţară nu întrunesc criteriile pentru a fi autorizate sanitar, profesorii se pregătesc de grevă, nemulţumiţi de salariu, legile privind învăţământul sunt controversate şi unele articole ale acestora sunt respinse cu vehemenţă de partide… Şi peste toate acestea, ameninţarea pe care o reprezintă gripa porcină, elegant numită: noua gripă, cea cu virusul A/H1N1. (...)
Tradiţional, organizatorii Congresului Naţional de Hepatologie – Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului (ARSF), Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“ (FAMV) şi Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie (SRGH) – programează, în deschiderea lucrărilor ştiinţifice, cu participarea personalităţilor din ţară şi din străinătate, o conferinţă de presă, prin care reuşesc să aducă în atenţia generală principalele probleme de sănătate publică de acută actualitate, din specialitate. (...)
La începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului trecut, se vorbea despre o anomalie de comportament a copiilor agitaţi psihomotor, denumită apoi, mai specific, leziune cerebrală minimă. Primele două formulări ale diagnosticului s-au dovedit neinspirate pentru prima, instabilitatea psihomotorie nu era specifică, fără nicio precizare privind substratul neurologic, iar cealaltă, care de data aceasta era centrată pe anatomie şi marcând diferenţierea de encefalopatii, leziune cerebrală minimă, nu lămurea contextul clinic. (...)
Cancerul de prostată este pe un nedorit prim loc în privinţa mortalităţii masculine prin patologii maligne şi nu mai puţin de 346.000 de cazuri noi sunt raportate anual în Europa. Pe de altă parte, mai mult de jumătate din bărbaţii peste 50 de ani prezintă diverse acuze urologice pe fondul unor afecţiuni benigne. (...)
În urma încetării activităţii RODIPET, abonaţii se află în pericolul de a nu mai primi ziarul. De aceea, redacţia a decis să-şi asume expedierea exemplarelor respective. (...)
Aşezată de-a lungul Trotuşului, cu sate răspândite între culmi înalte, unele greu accesibile, străjuită de munţii Ciuc la sud şi munţii Tarcău către nord, comuna Agăş, din judeţul Bacău, a ajuns să fie cunoscută şi prin câţiva oameni care au dorit să lase ceva în urma lor. Pornisem în acea zi de iulie, însoţit de doctorul Ciprian Neacşu, unul dintre medicii de familie din Agăş, către această localitate. (...)
Faptul că, pe lângă o criză materială, trecem şi printr-o criză spirituală, este demonstrat de multe din cele ce se petrec în prezent sub ochii noştri. Este destul pentru aceasta să menţionăm, de pildă, că ceea ce n-a putut să facă totalitarismul comunist (prin concepţia materialistă despre viaţă şi prin ateismul pe care l-a propagat), încearcă acum să facă societatea capitalistă. (...)
Răspunderea medicului în relaţia sa cu bolnavul a devenit prioritară în momentul în care actul medical s-a separat de practicile sacerdotale şi când Aristotel se întreba: „Cine este competent să judece actele şi greşelile medicului?“. Şi tot el răspundea: „Tot medicul care trăieşte deopotrivă dramele şi dificultăţile actului medical şi care dă dovadă de probitate profesională“. (...)
Am citit cu mare atenţie acest articol* şi mi-am pus o mare întrebare: Cât de profesionale, precise, logice şi clare pot fi interpretarea şi cuantificarea unei „greşeli“ comise de un medic anestezist, dacă acest lucru este făcut de un medic de familie? (...)
În plin război americano-vietnamez, în timp ce manevra, în golful Tonkin, la 60 mile marine de ţărmul inamic, portavionul american Forrestal (76.000 tdw) a luat foc. Pe puntea pupa se aflau 21 de avioane armate şi cu plinul de combustibil făcut. (...)
N-o să vă vină să credeţi, dar celebra Sophia Loren împlineşte 75 de ani! Frumoasa şi epatanta vedetă italiană s-a născut la 20 septembrie 1934, la Roma, în urma relaţiei mamei sale, Romilda Villani, pianistă şi actriţă modestă, dar care visa să ajungă o a doua Greta Garbo, cu Riccardo Scicolone, profesor de pian, acesta nedorind să se căsătorească. (...)
Relatare de la întâlnirea medicilor din promoţia 1943-1949 a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
La Cercul Militar Naţional – Sala Rondă, mai este încă deschisă (până la 20 septembrie a. c.) Expoziţia de toamnă a Cenaclului „I. Ţuculescu“, despre vernisajul căreia „Viaţa medicală“ a scris. (...)
Continuăm publicarea observaţiilor referitoare la definirea pachetului general de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi introducerea tichetelor pentru sănătate, elaborate, recent, de Comisia de Medicină de Familie a Colegiului Medicilor din România. (...)
Toată lumea e de acord că Viena îşi merită „rangul“ – neoficial, dar unanim acceptat – de capitală a muzicii, deoarece acolo au trăit şi au creat Mozart, Beethoven şi multe alte personalităţi strălucitoare ale acestei arte. (...)
„Curajul meu se aplatizează“, scria odinioară Montaigne, cu onestitate şi francheţe, în „Essais“, despre care s-a afirmat că este o capodoperă scrisă de un om de rând. Peste vreo două secole (în 1741), Voltaire încerca parcă să neutralizeze conotaţia negativă a cuvântului, ca „partizan al aplatizării Terrei la poli“. (...)
Pentru cei mai mulţi studenţi ai facultăţilor din România, momentul final al şcolarizării lor îl constituie examenul de licenţă. Urmarea, un masterat, este cu totul altă poveste, care capătă din ce în ce mai mulţi adepţi. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe