Pentru adevăraţii medici scriitori, literatura nu este o preocupare secundară, ci o profesie „de bază“, la fel ca medicina. Prejudecăţile şi paradoxurile cu care se confruntă sunt explicate de un ilustru reprezentant al acestora – dl prof. dr. C. D. Zeletin.
Citat de mii de ori pentru articolele sale, dl prof. dr. Victor E. Velculescu, de la celebra Universitate Johns Hopkins, este un nume recunoscut la nivel mondial pentru cercetările de oncogenomică. Parcursul personal şi profesional al unui posibil candidat la Premiul Nobel este dezvăluit în interviul realizat de dna Alice Ţuculescu.
Care va fi motorul redresării sistemului nostru medical: aparatura de ultimă generaţie sau pasiunea şi profesionalismul medicilor? Un posibil răspuns, în istoria recentă a Clinicii de Neurochirurgie din Cluj, povestită de dl dr. Mihail Călin.
Formarea conexiunilor neuronale reprezintă un proces foarte bine organizat, ce urmează reguli precise. De la naştere (şi, fără îndoială, şi înainte de naştere), stimulii senzoriali modifică funcţionarea şi organizarea creierului şi influenţează comportamentul. Dezvoltarea structurilor cerebrale asociate experienţei este strâns legată de învăţare. În această perspectivă, învăţarea şi memoria pot fi considerate drept adaptări permanente ale circuitelor cerebrale la mediu, dând posibilitatea unui răspuns corect la diferite situaţii, scrie dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular.
Conceptul de boală genomică a fost introdus în 1998 de James Lupski, pentru descrierea afecţiunilor genetice produse prin rearanjarea structurii genomului uman. La rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic explică mecanismul general de producere şi trece în revistă câteva din aceste afecţiuni.
Micetomul sau fungus ball reprezintă o formă de sinuzită fungică localizată, non-invazivă, extramucoasă. Detalii privind aspectele clinice, imagistice şi terapia acestei afecţiuni ne oferă dnii dr. Claudiu Manea, prof. dr. Dorin Sarafoleanu şi prof. dr. Codruţ Sarafoleanu.
Complicaţiile pulmonare ale cirozei hepatice sunt sindromul hepatopulmonar şi cel portopulmonar. Ultima entitate este descrisă într-un amplu articol, semnat de dna dr. Crina Roman şi dnii prof. dr. Dumitru Zdrenghea şi prof. dr. Dan Lucian Dumitraşcu.
La editura Wiley-Blackwell a apărut Smith’s Textbook of Endourology – a treia ediţie (2012), lucrare de referinţă în urologia modernă. Dl prof. dr. Petrişor Geavlete, singurul est-european care a contribuit cu un capitol la acest tratat prestigios, ne oferă mai multe detalii privind complicaţiile ureteroscopiei. Un grupaj realizat de dra Sorina Vasile.
La doi ani de la definirea telocitelor, printr-un articol publicat în aprilie 2010, peste 50 de centre din toată lumea şi mai bine de 100 de articole ştiinţifice studiază descoperirea grupului condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Telocitele fac obiectul unui grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin.
Dl prof. dr. Horia Traian Dumitriu, fondator de Şcoală (prin înfiinţarea, în 1996, a primei catedre de parodontologie cu programă analitică şi stat de funcţiuni proprii din România), în prezent predând în sistemul „plata cu ora“, dă un foarte bun exemplu profesional. Mai multe detalii în interviul realizat de dl Iftimie Nesfântu.
Două din pasiunile sale – studiul anatomic şi fotografia medicală – au fost fructificate într-o monografie premiată de Academia Română şi semnalată elogios în presa străină de specialitate. Despre realizările profesionale ale dlui dr. Horia Mureşian, şeful Secţiei chirurgie cord şi vase mari de la SUUB, în interviul realizat de dna dr. Maria Dragotă.
Deschiderea trapei către subsolul psihicului uman a fost făcută de Carl Gustav Jung prin exerciţiul imaginaţiei active care luminează adevăratul Sine dezvăluit în procesul individuaţiei. Despre „Cartea roşie“ scrie dl dr. Alexandru I. Trifan.
După un secol şi jumătate, asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu îi prilejuieşte dlui conf. dr. Octavian Buda o rememorare a evenimentului şi o analiză a raportului de necropsie, în vederea restabilirii adevărului istoric.
În acest an, Delegaţia Valonia-Bruxelles sărbătoreşte primul deceniu de prezenţă în România. În exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, dna Fabienne Reuter, şefa Delegaţiei, face o retrospectivă a activităţilor de până-n prezent şi anticipează proiecte viitoare, în interviul realizat de dna dr. Raluca Bulea, pentru rubrica Institute culturale.
Medicina modernă merge mână-n mână cu industria farmaceutică, iar aceasta – cu publicitatea. Produsele utilizate în urmă cu aproape 80 de ani pentru îngrijirea sănătăţii şi felul în care erau acestea promovate în revistele medicale ale vremii sunt relevate în articolul dlui Ionuţ Isaia Jeican.
La rubrica Ecran, dna Ilinca Belciu ne poartă prin lumea imaginată de Silviu Purcărete în„Undeva la Palilula“, debutul său cinematografic.
„Din greşeli se învaţă“ – de acest lucru începe să se convingă şi lumea cercetării medicale, într-o perioadă în care preocuparea pentru factorul de impact al revistelor şi numărul de citări al articolelor face ca doar studiile reuşite să iasă la iveală. Despre publicaţiile ce recunosc importanţa împărtăşirii eşecurilor, aflăm în articolul dnei dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, laJurnalul unui medic cosmopolit.
Printre manifestările din cadrul Galei „Viaţa medicală“ 2012 se numără şi expoziţia medicilor fotografi, sugestiv intitulată „România – Foaie de observaţie“. Ne-o prezintă dl prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele Arfomed, în cadrul ruricii Albumul cu clipe.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe