Despre maşini inteligente, care susţin activ procesul de reabilitare neurologică, despre cum sunt spulberate cutume terapeutice, prin dovezile aduse de robotica implementată în neuroreabilitare, dar şi, în general, despre cum o viziune poate transforma un domeniu, aflăm de la dl prof. dr. Hermano Igo Krebs, de la Massachusetts Institute of Technology, în interviul realizat de dr. Aurel F. Marin.
Proaspăt ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, dl prof. dr. Irinel Popescu vorbeşte despre priorităţile înaltului for, în interviul realizat de dna dr. Raluca Bulea.
La Riga, s-a desfăşurat recent al şaptelea Congres Internaţional de Demenţă Vasculară, al cărui asociat ştiinţific a fost Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Despre cele mai importante teme abordate la această reuniune, în relatarea dnei dr. Maria Dragotă.
Sindromul hemoragic alveolar constituie întotdeauna o urgenţă diagnostică şi terapeutică. Metoda ideală pentru confirmarea acestuia este lavajul bronhoalveolar, după cum aflăm, la rubrica In vitro, din articolul semnat de dna dr. chim. Aneta Şerbescu.
Atât chirurgia Mohs clasică, cât şi cea modificată („slow Mohs“) reuşesc să asigure un diagnostic precis şi o rezolvare estetică, prezervând ţesutul sănătos şi prevenind recidivele. Indicaţiile şi tehnica operatorie sunt prezentate de dl dr. Sebastian Pop.
La începutul lunii decembrie, la Iaşi s-a desfăşurat al cincilea Congres Internaţional al Societăţii Române de Reabilitare Orală. O relatare a evenimentului şi o discuţie cu dna prof. dr. Norina Forna, decanul Facultăţii de Medicină Dentară din Iaşi, despre ambiţioasele proiecte europene pe care le derulează, în materialul realizat de dl dr. Mihail Călin.
Pe un ton sincer, colocvial şi plin de umor, dl dr. Ion-Andrei Müller-Funogea, şeful Clinicii de Obstetrică-ginecologie – Centrul medical regional din Aachen, prezintă, în confesiunile dsale, atât propria traiectorie profesională – cu reverberaţii benefice în România, patria de origine, cât şi ceva din atmosfera lumii medicale germane, dând cu amabilitate curs întrebărilor adresate de dna Alice Ţuculescu.
Anul acesta, premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină a fost împărţit între profesorii Bruce A. Beutler şi Jules A. Hoffmann, pentru descoperirile lor privind „activarea imunităţii înnăscute“, respectiv prof. dr. Ralph M. Steinman, pentru „descoperirea celulei dendritice şi a rolului său în imunitatea adaptativă“.
Dl prof. dr. Valeriu Rusu relatează pe larg despre temele premiate anul acesta, dar şi despre biografiile – demne de interes – ale câştigătorilor.
Sute de studenţii şi tineri medici şi-au prezentat, la începutul acestei luni, proiectele ştiinţifice, în cadrul congresului naţional consacrat lor, ajuns la ediţia a XV-a. Lucrările câştigătoare şi poveştile mediciniştilor preocupaţi de cercetare fac obiectul articolului drei Sorina Vasile la rubrica Student la medicină.
Un studiu iatroistoric documentat, despre un „cetăţean activ în societatea în care a trăit“ – şi îl numim pe prof. dr. Dimitrie Gerota –, este comentat, la rubrica Jurnal de jurnale, de dl dr. Mihail Mihailide.
Nisa a fost, anul acesta, gazda celui de-al 55-lea Congres al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM), cu tema „Medicină, rituri şi religii“. Ţara noastră a fost reprezentată de dl dr. Constantin Bogdan, care ne oferă o relatare de la acest eveniment.
Incredibila poveste a lui Mircea Vulcănescu este adusă la vedere într-o mărturisire târzie a dnei Măriuca Vulcănescu, fiica martirului. O poveste despre demnitate şi adevăratul sens al libertăţii. O poveste despre Oameni, tot mai rar şi mai greu de găsit. O poveste cu atât mai necesară astăzi, când ticăloşia şi răul prind proporţii de neimaginat. Un interviu de Iftimie Nesfântu.
