De la un factor de decizie din Colegiul Medicilor am aflat de o situaţie alarmantă, consemnată tot mai des: majoritatea reclamaţiilor depuse la acest for sunt scrise într-un limbaj medical avansat, de specialitate, cu diagnostice precise, descrieri detaliate, care dovedesc că doctorii au ajuns să se reclame între ei... Greşeli medicale există în întreaga lume, însă niciodată în ţările care consideră că au o medicină respectabilă nu se ajunge la astfel de fenomene. Incidentele, complicaţiile sunt acceptate pentru fiecare tratament medical sau chirurgical. De aici până la a-ţi acuza colegul şi a furniza familiei date compromiţătoare este un pas extrem de grav, cu rezonanţă în întreaga castă medicală. (...)

   Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş“ Bucureşti a organizat, la 23 iunie a.c., dezbaterea naţională pentru prezentarea rezultatelor şi concluziilor proiectului „Terapiile celulare în dezvoltarea medicinii regenerative. Priorităţi strategice“, derulat în perioada 20 octombrie 2010–10 mai 2011. (...)

  Dacă terapia viitorului va fi personalizată, cu certitudine vor trebui luate în consideraţie şi funcţiile celulelor descoperite în creier, după aproape trei decenii de cercetare, de către dnii acad. Leon Dănăilă şi dr. biol. Viorel Păiş, numite cordocite-protectocite. Iar interesul ştiinţific şi practic va fi focalizat atât asupra rolului favorizant al unor procese normale, precum corticogeneza şi vasculogeneza, cât şi (sau mai ales) asupra faptului că aceste celule controlează şi inhibă, pe plan local, migrările şi proliferările anormale de la suprafaţa creierului.

   În Maramureş mi-a fost dor de România. Căci mi-am reamintit toate emoţiile strânse de-a lungul anilor şi deceniilor călătorind prin ţară.

   Biserica Mânăstirii Săpânţa Peri este cea mai înaltă clădire de lemn din lume. Are 78 m şi depăşeşte cu mult bisericile de lemn surori din Maramureşul istoric, bisericile de lemn ale Norvegiei sau alcătuiri din lemn aflate oriunde altundeva. (...)

   Obezitatea şi osteoporoza sunt probleme majore de sănătate, considerate independente până de curând. Studiile anterioare afirmau că femeile postmenopauză cu ţesut adipos în exces nu asociază osteoporoză, dar cercetări recente contrazic această afirmaţie. Dna dr. Sabina Oros şi dl prof. dr. Constantin Dumitrache ne propun un review cu privire la efectul protector (sau nu) al ţesutului adipos asupra ţesutului osos. (...)

 

   Endometrita din leptospiroză este o formă mai rar întâlnită, dar trebuie luată în discuţie din cauza gravităţii şi a efectelor ei invalidante. Se poate manifesta singular sau asociată altor forme cu localizare organică a leptospirelor, care urmează stadiului de bacteriemie.

   Despre formele clinice, anamneza epidemiologică, diagnosticul serologic şi bacteriologic şi prevenţia acestei afecţiuni scriu dnele dr. Nicoleta Andreescu, as. Ştefana Gavrilă şi as. Dorina Gubandru. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Cu toate că HTA este o boală „banală“, iar formele idiopatice (primare) cuprind marea majoritate a cazurilor, fiecare bolnav în parte merită analizat cu atenţie, deoarece, pe de o parte, identificarea unui mecanism patogenetic prevalent poate orienta terapia (şi invers, răspunsul mai bun la o anumită categorie de medicamente punctează spre o anumită patogenie), iar pe de altă parte sunt posibile oricând surprize în evoluţia fiecărui caz, inclusiv prin complicaţiile care pot surveni.

   Revenirea spontană a unei HTA rezistente la tratament la valori normale este neobişnuită. Un astfel de caz este prezentat de dl conf. dr. Corneliu Zeana, la rubrica Consultaţia de vineri. (...)

   Dezvoltarea limbajului presupune atât delimitarea funcţiilor anatomice reprezentate în lobul frontal pentru execuţie, cât şi a celor trei lobi (parietal, temporal şi occipital) pentru funcţiile de fluenţă verbală, semantică şi exprimare grafică sau kinestezică. Aceasta a fost posibil prin apariţia unei reţele neuronale care leagă între ele toate aceste zone şi a cărei afectare poate determina diferite tipuri de afazie.

   Deosebit de utilă pentru practicieni, monografia „Afazia“, având-o ca autoare pe dna dr. Adriana Dulămea, este prezentată de dl prof. dr. Alexandru Şerbănescu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Recent, la Bucureşti, s-a desfăşurat cel de-al treilea Congres Naţional de Rezonanţă Magnetică şi cel de-al patrulea Simpozion al Romanian Chapter of ISMRM. Partener media al evenimentului, „Viaţa medicală” publică o relatare a celor mai importante momente, semnată de dl prof. dr. Ioan Codorean, preşedintele Societăţii de Rezonanţă Magnetică în Medicină din România, precum şi o detaliere a câtorva din lucrările prezentate, realizată de dl dr. Mihail Călin. (...)

   Autor, într-un număr recent din „Viaţa medicală”, al unui articol despre trista situaţie a vârstnicilor în lumea modernă, dl dr. Constantin Bogdan a fost în aceeaşi perioadă invitatul unei emisiuni radiofonice pe această temă. Aceasta face obiectul articolului semnat de dna dr. Eugenia Grosu-Popescu, la rubrica Semnale radio. (...)

   Ecranizare a romanului omonim al lui Kazuo Ishiguro, Să nu mă părăseşti descrie viaţa aparent idilică a unui grup de tineri creaţi şi crescuţi cu un scop tragic. Mai multe detalii ne oferă dna Ilinca Belciu, la rubrica Ecran. (...)

   Publicăm, începând cu acest număr, programul tematic al cursurilor postuniversitare de perfecţionare pentru anul universitar 2011/2012 organizate de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. (...)

 

   Nu am fost niciodată la Timişoara. Cât am trăit în România, oraşul făcea parte dintr-o lume misterioasă, a cărei realitate fizică mi-o imaginam medievală, centrată în jurul unui canal străjuit de case înguste cu acoperişuri ascuţite. Un fel de Amsterdam în mintea unui bucureştean prins cu învăţătura, pentru care ţintele călătoriilor erau Predealul în vacanţa de iarnă şi comuna 2 Mai în fiecare august al anilor ’60–’70. (...)

   Asistăm, de aproximativ 20 de ani, la un curios fenomen naţional, la transformă ri interesante în activitatea medicală cotidiană. Departe de a nega binefacerile progresului în viaţa de zi cu zi, doresc să mă opresc asupra unor atribute de insanitate, parcă anume coordonate de o forţă malefică, având un scop încă nu prea clar precizat. Scenariul se derulează sub semnul Reformei sanitare. (...)

   Apariţia Şcolii medicale clujene în cadrul Facultăţii de Medicină a Institutului de Medicină şi Farmacie şi respectiv a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj a fost considerată un adevărat miracol, produs după realizarea Marii Uniri, declarată la 1 Decembrie 1918 de către Marea Adunare Naţională întrunită la Alba Iulia. (...)

   Societatea Română de Istoria Medicinii – fondată în 1929 (mă grăbesc să întreb retoric de ce nu şi-a adăugat încă numele fondatorului, dr. Victor Gomoiu, deşi au trecut 130 de ani de la naşterea acestuia şi 52 de la deces) – a organizat, în sala de consiliu a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, al V-lea Simpozion Naţional Hipocratic, luni, 27 iunie a.c., din comitetul de organizare făcând parte dnii prof. dr. Nicolae Marcu, preşedinte, conf. dr. Octavian Buda, vicepreşedinte, dna dr. Irinela Ceapă, secretar ştiinţific. (...)