Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Terapia durerii: concluzii

Viața Medicală
Prof. dr. Ostin C. MUNGIU vineri, 20 aprilie 2018
    Pe plan global: a nu suferi este un drept universal al omului; durerea cronică alterează dramatic calitatea vieții și poate deveni o boală în sine; durerea este o provocare multiplă (medicală, socială, economică, psihologică, culturală, religioasă).
    Pe plan național: în România există foarte puține centre multidisciplinare de terapie a durerii, deoarece lipsește o strategie națională în acest domeniu; sunt țări care au deja o strategie națională, de la care ne putem inspira cu adaptările de rigoare; se impune un plan strategic coordonat pentru o abordare unitară a managementului durerii cronice, având în vedere și impactul economic semnificativ, pe care îl are povara durerii asupra societății; în cadrul acestui plan, trebuie avute în vedere, dincolo de aspectele pur medicale, și aspecte care vizează prevenția, îngrijirile, investigațiile, educația publică și educația profesională în domeniu; casele de asigurări de sănătate decontează insuficient sau deloc serviciile de terapie a durerii cronice; pentru a creiona planul strategic se propune crearea unor grupuri de lucru pe probleme specifice; complexitatea aspectelor generate de durere impune necesitatea unei specializări în terapia durerii, așa cum există deja în foarte multe țări ale lumii; medicul algeziolog este în poziția unui coordonator care, în funcție de tipul de durere, poate solicita în echipa sa, după caz, neurologi, kinetoterapeuți, fizioterapeuți, farmacologi de clinică sau alți colegi; un rol important în echipa algeziologului îl joacă psihologul sau psihiatrul.
    În situația în care se consideră mai util ca algeziologia să fie o supraspecializare, atunci algeziologii se pot forma (în funcție de curriculă) din: anesteziști, neurologi, reumatologi, oncologi, neurochirurgi, interniști, pediatri ș.a.
    Este necesar ca medicul algeziolog să stăpânească foarte bine toate informațiile privitoare la farmacologia substanțelor opioide și non-opioide, a coanalgezicelor și paraanalgezicelor. Pentru aceasta, în stagiul de pregătire, are nevoie de cel puțin un semestru de farmacologie (pe lângă cele de ATI, neurologie, reumatologie, medicină internă). Este foarte important ca medicul specialist (indiferent de specialitate) să realizeze că rolul său este să trateze cu prioritate boala pentru care bolnavul i s-a adresat. Cât privește durerea, el trebuie să intervină în perioada acută, dar, când durerea s-a cronicizat, atunci trebuie să îndrume bolnavul spre algeziolog. De exemplu, se consideră că oncologul trebuie să se ocupe de terapia antitumorală, lăsând algeziologului sarcina de a manageria terapia antialgică.
    Propunere de consens: întrucât 2018 a fost declarat de IASP „Anul educației pentru terapia durerii”, țara noastră ar putea să se evidențieze atât prin extinderea învățământului de algeziologie la nivelul tuturor universităților de medicină, cât și prin înființarea unei specializări sau supraspecializări în terapia durerii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC