Deducţia logică ar fi că o schimbare de la vârste mici a comportamentului alimentar și a alimentelor consumate ar putea preveni instalarea acestor boli. Însă viaţa reală ne arată că astfel de schimbări sunt cel mai greu de făcut. O serie de iniţiative private urmăresc să crească nivelul educaţiei în domeniu, prin implicarea concretă a adolescenţilor, la vârste la care au cele mai bune șanse de a deprinde obiceiuri sănătoase. O acţiune este Programul de prevenţie a diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor civilizaţiei „înCerc”, demarat în România în 2017. Programul își propune să evalueze 12.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani din orașele Ploiești și Cluj-Napoca, să producă o schimbare în bine pentru sănătatea lor și a familiilor acestora și, mai mult, să mobilizeze comunităţile – medici, specialiști, autorităţi, cadre didactice.
Programul „înCerc” a fost implementat pentru prima oară în Polonia, în 2013, de Fundaţia Medicover, sub denumirea „PoZdro!”*. Acesta se adresează copiilor de clasa a V-a și familiilor lor și are drept scop atât reducerea riscului de dezvoltare a DZ2, cât și îmbunătăţirea stilului de viaţă al acestei categorii de public, printr-o dietă corespunzătoare, sănătoasă și prin activitate fizică susţinută.
Potrivit specialiștilor „înCerc” și „PoZdro!”, vârsta de 10-12 ani este propice schimbării stilului alimentar și de viaţă dezordonat. „Copiii sunt supuși de timpuriu influenţei exemplelor familiale, ale comunităţii de care sunt înconjuraţi, ale dascălilor lor. Iată de ce formatorii de opinie trebuie să intervină în contracararea stimulilor externi nefaști și a «ispitelor» constante pe care copiii le văd pe internet sau de care, poate, aud de la colegi.
Cu cât se începe mai devreme această educaţie, cu atât consecinţele vor fi de bun augur”, explică prof. dr. Gabriela Roman, membră a Consiliului Știinţific al Asociaţiei Medicover, iniţiatoarea acestui program în România.

Evaluare și acţiune

Programul „înCerc” se desfășoară în două etape. Prima, Analiza Complexă de Sănătate, constă în evaluarea noninvazivă și gratuită a copiilor de la care s-a obţinut acordul părinţilor/tutorilor legali. De exemplu, în Cluj-Napoca, din solicitările de acorduri parentale transmise în vederea evaluării celor 2.800 de elevi înscriși în clasa a V-a în 45 de școli cu care s-a semnat protocolul de colaborare, reprezentanţii programului au obţinut acordul parental în peste 60% din cazuri.
În urma ședinţei de evaluare a sănătăţii (Analiza Complexă de Sănătate), care are o durată de 20 de minute pentru fiecare elev, peste 400 de copii au fost depistaţi ca fiind la risc de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2 – în principal, ca urmare a surplusului ponderal, corelat cu alte rezultate alte testelor efectuate.
Începând din luna februarie 2019, acești copii au intrat în cea de-a doua etapă a programului, Asistenţa Individuală Integrată (AII). Elevii invitaţi să ia parte la AII, alături de familiile lor, beneficiază de consiliere personalizată pe parcursul a 18 luni, în cadrul a șase sesiuni individuale de tip coaching. „Sesiunile au durata de 80 de minute fiecare, din echipa de consiliere făcând parte un medic de familie/medic generalist/medic pediatru, un consilier în nutriţie, un specialist în exerciţii fizice și un psiholog (câte 20 de minute fiecare).
La programul de consiliere participă familia extinsă, cât mai multe persoane implicate în îngrijirea copilului sau care există în imediata lui apropiere.
Programul este complex și analizează gradul de antrenament fizic al fiecărui copil, alimentaţia lor etc.”, explică prof. dr. Maria Moţa, membră a Consiliului Știinţific al Asociaţiei care derulează „înCerc”. Sesiunile de consiliere sunt completate cu ateliere educative și cu evenimente sportive periodice, activitatea fizică susţinută fiind o componentă importantă într-un stil de viaţă echilibrat.

DZ2, de la adult, la copil

După cum explică prof. dr. Maria Moţa, singura metodă de a cunoaște prevalenţa reală a diabetului zaharat și a prediabetului o reprezintă studiile epidemio­logice, cu un protocol corect.
Aproape fiecare judeţ a calculat prevalenţa diabetului zaharat luând în calcul însă numai pacienţii cunoscuţi cu diabet zaharat.
Se știe deja că la un pacient cu diabet depistat există, în medie, unul nedepistat. Referitor la copiii cu diabet zaharat din România, datele sunt mult mai exacte, amintește specialistul, pentru că există registrul naţional al copilului cu vârsta sub 18 ani.
„Potrivit registrului, în decembrie 2017 erau dispensarizaţi 3.140 de copii cu diabet de orice tip (78,6/100.000). Dintre aceștia, 62 (2% dintre copiii cu diabet) prezintă diabet de tip 2, adică acea formă pe care până relativ recent o prezentau bunicii, apoi și părinţii.
Prevalenţa diabetului de tip 2 la copii ar fi, astfel, de 1,55/100.000. Este însă posibil ca o mare parte dintre copiii cu diabet de tip 2 să nu fie diagnosticaţi sau înregistraţi cu diabet. Prevalenţa prediabetului la populaţia adultă a României este de 16,5%, iar a diabetului, de 11,6%. Nu cunosc să existe studii, la nivel naţional, privind prevalenţa prediabetului la copii”, explică prof. dr. Maria Moţa. Programul demarat în 2017 în Ploiești, într-o zonă expusă riscului de diabet zaharat, conform studiului PREDATORR, a arătat că peste 30% dintre cei 1.343 de copii de clasa a V-a evaluaţi prezentau surplus ponderal.
Cifrele justifică îngrijorarea medicilor privind riscul pentru sănătate al viitorilor tineri. În plus, acţiunile programului pot deveni un exemplu de colaborare pentru cei implicaţi în acţiuni de sănătate. „Aș ruga medicii de familie să vină, în continuare, în completarea eforturilor echipei de implementare, pentru a reduce cât mai mult incidenţa prediabetului și la populaţia tânără din această zonă geografică, extinzând această acţiune la nivelul întregii populaţii, începând cu copilul mic sau chiar cu sănătatea viitoarei mame”, transmite prof. dr. Maria Moţa.

Rezultate

Programul beneficiază de un manual, Ghidul înCerc, disponibil în varianta tipărită și digitală, cu informaţii și abordări utile pentru toţi cei implicaţi în educaţie și sănătate.
Unul dintre sfaturi se adresează atât părinţilor, tutorilor, cadrelor didactice, diriginţilor, cât și medicilor sau jurnaliștilor, pentru a căuta mai degrabă soluţii, decât de a acuza.
„Privitor la rata de succes a Programului PoZdro! în Polonia, peste 50% dintre copiii participanţi la program au reușit performanţe precum pierderea în greutate, scăderea indicelui de masă corporală ori creșterea ţesutului muscular, datorată activităţii fizice susţinute pe o perioadă de doi ani. În plus, specialiștii PoZdro! au contribuit la identificarea altor tulburări – de exemplu, de natură cardiacă –, direcţionând copiii în cauză către medicul de familie, pentru investigaţii suplimentare”, a declarat George Istrate, director general al Asociaţiei Medicover.

Rezultatele programului derulat în Ploiești (2017-2018)

Ca urmare a evaluării gratuite și noninvazive a elevilor claselor a V-a (10-12 ani) din unităţile de învăţământ care au aderat, până în prezent, la Programul „înCerc”, în anul școlar 2017-2018, până la data de 30 iunie 2018:

• Au fost evaluaţi 84% dintre copiii de clasa a V-a din Ploiești (1.343 de copii din cei 1.598);
• 405 copii, adică 30,16% dintre cei 1.343 de copii evaluaţi, au fost identificaţi cu risc de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2;
• Printre elevii examinaţi s-au regăsit 186 (13,9%) supraponderali și 278 (20,7%) copii cu obezitate de diferite grade;
• S-a constatat tensiune arterială crescută la momentul analizei la 353 (26,3%) dintre elevii evaluaţi;
• Testul de capacitate fizică a fost demarat pentru 1.269 de elevi. S-a constatat capacitate fizică suficientă la 291 (22,9%) de elevi, slabă la 530 (42,1%) și foarte slabă la 129 (10,1%).
„Pentru comunitatea prahoveană, înCerc reprezintă un important preambul pentru potenţiale acţiuni specifice, desfășurate atât de medicii de familie, cât și de autorităţile locale.” (Dr. Silvian Cioată, medic medicină generală, Ploiești)

De ce depinde nivelul de activitate fizică

Printre factorii care decid nivelul activităţii fizice în rândul tinerilor, trebuie considerate în primul rând:
- sentimentul propriei eficienţe în acţiune (știu cum să fiu activ fizic și reușesc să fac acest lucru);
- perceperea părţilor pozitive ale activităţii fizice (mă simt mai bine, arăt mai bine, sunt mai eficient fizic, sunt acceptat de grupul celor de aceeași vârstă etc.);
- deţinerea condiţiilor pentru desfășurarea activităţii fizice (am acces la orele de sport și recreaţie, am echipament sportiv, am unde să las în siguranţă bicicleta la școală etc.);
- resimţirea unui sentiment de bucurie și de plăcere (formele activităţii fizice desfășurate îmi fac plăcere, mă simt bine participând la aceste forme de activităţi și mă bucură relaţiile interumane construite prin intermediul acestora).
„Îndemn la o comunicare deschisă și strânsă a tuturor părţilor implicate, pentru ca eforturile să dea roade, nu doar la nivel local, ci și la nivel naţional.”(Prof. dr. Gabriela Roman, președinta Federaţiei Române de Diabet Nutriţie și Boli Metabolice)

Ești medic sau asistentă medicală? Poţi efectua Intervenţia Minimă

Poţi efectua Intervenţia Minimă privind Activitatea Fizică (IMAF) în 5 pași. IMAF este un sfat scurt, de 2-3 minute, care poate fi realizat de orice medic sau asistentă medicală.
Întreabă despre activitatea fizică a pacienţilor tăi. Adresarea întrebării le atrage atenţia asupra importanţei acestui comportament pentru sănătate. Încearcă să stabilești statusul activităţii fizice.
Ajută pacienţii să înţeleagă legătura dintre activitatea fizică și sănătate. De asemenea, atrage atenţia asupra întregului capital al beneficiilor umane, care rezultă dintr-un stil de viaţă activ fizic. Această conștientizare va construi atitudinea corectă faţă de activitatea fizică, transpunându-se în acţiunile întreprinse.
Sfătuiește pacienţii să participe la activităţi fizice corespunzătoare nivelului lor. Laudă persoanele active – este o subliniere pozitivă a motivaţiei acestora – și recomandă-le menţinerea acestui stil de viaţă. Ajută persoanele cu activitate fizică slabă să conștientizeze că acest stil de viaţă este un factor de risc pentru multe boli și încurajează-le să facă o schimbare treptată.
Planifică acţiunile următoare legate de activitatea fizică. Trebuie să fii concret: menţionează durata, intensitatea și frecvenţa recomandată pentru participarea la activitatea fizică.
Confirmă dacă acţiunile planificate legate de activitatea fizică au fost realizate. Monitorizează schimbările statusului privind activitatea fizică.
„Pentru comunitatea prahoveană, Programul înCerc reprezintă o bornă pentru statusul riscului de diabet la copii, într-una din zonele cele mai expuse din acest punct de vedere, conform studiului PREDATORR. Aș ruga medicii de familie să vină, în continuare, în completarea eforturilor echipei de implementare, pentru a reduce cât mai mult incidenţa prediabetului și la populaţia tânără din această zonă geografică.” (Prof. dr. Maria Moţa)

Ești părinte sau tutore?

Încurajează copilul și creează-i condiţii pentru desfășurarea unor activităţi fizice diversificate. Numeroasele abilităţi motorii pe care le va asimila astfel copilul îi vor permite alegerea activităţilor care vor corespunde nevoilor sale, îi vor aduce bucurie și îi vor trezi obiceiul recreerii active în viaţa adultă.
Fii și tu activ fizic. Tu formezi atitudinea copilului privind activitatea sa fizică și grija pentru corpul său. Desfășoară diverse tipuri de activitate fizică de cel puţin 3-4 ori pe săptămână (30-60 min.).
Știai că: activitatea fizică a părinţilor crește șansele unui stil de viaţă activ desfășurat de copil toată viaţa sa? De exemplu, o mamă care face sport dublează probabilitatea ca fiul/fiica lui/ei să fie activ/ă fizic și la vârsta adultă.
Păstrează controlul timpului petrecut de copil la computer, televizor și ecranul telefonului. Nu îi permite ca timpul petrecut pasiv să îi domine stilul de viaţă.
Petrece activ timpul împreună cu familia. Mersul împreună pe bicicletă, mersul la plimbare, fotbalul sau excursiile la munte aduc multă bucurie și sunt un mod de construire a legăturilor puternice în familie. Aceasta este și o modalitate de formare și încurajare eficientă a nevoilor legate de activitatea fizică pentru toată viaţa.
Fii suporterul fidel al copilului tău. Participă la concursurile sportive la care participă copilul tău. Felicită-l pentru succesele sale și ajută-l să facă faţă eșecurilor.
Introdu activitatea fizică în orarul copilului. Lăsarea exerciţiilor fizice pentru așa-zisul timp liber duce la convingerea că ele sunt un fel de supliment în viaţă, care poate fi efectuat după alte lucruri mai importante. Să reţinem că omul contemporan nu are aproape deloc timp liber.
„Părinţii și societatea sunt cele mai importante modele în viaţa unui copil. Trebuie să contribuim toţi la educarea, sprijinirea și consilierea copiilor noștri, reducând astfel stresul care favorizează dezvoltarea unor boli ale civilizaţiei, precum diabetul zaharat de tip 2. Citându-l pe Confucius: «Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică-mă şi voi înţelege!».”(Dr. Elisabeta Túrós, medic de familie, Cluj-Napoca)