Newsflash
Dosar

Povara obezităţii în copilărie și adolescenţă

de Dr. Anca Ioniță - iul. 16 2021
Povara  obezităţii  în copilărie  și  adolescenţă

În condiţiile în care se estimează că în următorii patru ani, peste jumătate din populaţia globală va suferi din cauza obezităţii, această patologie necesită intervenţii de urgenţă.

În condiţiile în care se estimează că în următorii patru ani peste jumătate din populaţia globală va suferi din cauza obezităţii, această patologie necesită intervenţii de urgenţă pentru amelio­rarea poverii semn­i­ficative asociate.

Dezechilibrul dintre aportul de energie sau calorii și consumul lor prin activitate fizică are drept consecinţă apariţia obezităţii. OMS recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalenţă egală sau mai mare comparativ cu malnutriţia și cu bolile infecţioase. În lipsa unor măsuri de prevenţie și tratamente specifice, se estimează că, în 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză.

1_1

România se află în top 3 în Uniunea Europeană în privinţa obezităţii infantile. În lipsa unor măsuri de prevenţie, se estimează că până în 2030 vor fi aproape 500.000 de copii obezi în România, la o populaţie de sub 20 de milioane de persoane.

Cele mai frecvente cauze ale obezităţii infantile sunt alimentaţia nesănătoasă, bogată în zaharuri sau grăsimi, și lipsa activităţii fizice. De asemenea, obezitatea poate avea și alte cauze medicale, precum anumite boli endocrinologice, afecţiuni ale aparatului locomotor sau alte sindroame.

Prin urmare, este important ca un copil supraponderal sau obez să fie evaluat de un medic din toate punctele de vedere, iar acesta să decidă care sunt următorii pași terapeutici.

Cel mai simplu mod pentru un părinte de a aprecia dacă fiul sau fiica sa are probleme de greutate constă în a observa dacă este necesar să achiziţioneze haine pentru vârste mai mari decât vârsta actuală a copilului sau dacă remarcă o creștere a circumferinţei abdominale.

În aceste situaţii, este indicată efectuarea unei serii de măsurători precum greutatea, înălţimea și circumferinţa abdominală. În situaţia în care părintele observă o diferenţă de greutate faţă de cea normală raportată la vârsta copilului, este recomandat să apeleze la un medic, care va pune diagnosticul de suprapondere sau obezitate.

Imediat ce acest diagnostic este stabilit, următorul pas terapeutic constă în stoparea creșterii în greutate și scăderea cantităţii de grăsime prin îndrumarea către un stil de viaţă sănătos.

Jurnalul alimentar, un instrument util

Pentru început, este bine să evaluăm cauza acestor probleme de greutate. În urma unui control medical, care va include efectuarea analizelor de sânge, observăm dacă există anumite dezechilibre.

După acest pas, copilul sau părintele ar trebui să completeze într-un jurnal alimentar, timp de șapte zile, tot ceea ce mănâncă, bea sau „ronţăie” copilul. Toate alimentele trebuie să fie cântărite și notate în jurnal.

După prima săptămână de urmărire, se evaluează comportamentul alimentar al copilului, se discută eventualele modificări ale produselor, ale orelor de masă, sau, dacă se observă un consum excesiv de dulciuri, se discută reducerea acestora.

În urma interpretării jurnalului, se efectuează analiza dietetică aprofundată, ca o radiografie a obiceiurilor copilului. Astfel, descoperim care sunt procentele fiecărui macronutrient (proteine, glucide și lipide) în alimentaţia sa, le raportăm la recomandările OMS legate de echilibrul alimentar și evaluăm ce modificări ar fi necesare.

Tot în această analiză observăm și deficitul de vitamine și minerale din săptămâna consemnată în jurnal, iar ulterior vom ști cu ce alimente să plecăm la drum.

După completarea jurnalului alimentar, se efectuează o investigaţie de metabolism, prin intermediul calorimetriei indirecte, ţinând cont de toţi parametrii copilului: vârstă, greutate, sex, cantitate de grăsime și mușchi și fluctuaţii hormonale. Această investigaţie este cea mai specifică, ea fiind realizată prin intermediul schimburilor gazoase de oxigen și dioxid de carbon.

Abordarea terapeutică

Ulterior, se iniţiază modificările în alimentaţia copilului. Este foarte important ca întreaga familie să fie implicată în acest proces, toţi să facă aceleași lucruri, astfel încât adaptarea să fie mai lină pentru copil.

Dieta personalizată nu se obţine prin deficit caloric faţă de rata lui metabolică de repaus. Copilul are nevoie de toţi nutrienţii necesari pentru creștere și dezvoltare, de aceea înfometarea este strict interzisă.

Modelele de alimentaţie sunt stabilite împreună cu medicul, în funcţie de preferinţele alimentare ale copilului, dar și în funcţie de necesităţile organismului pentru o dezvoltare armonioasă.

De asemenea, activitatea fizică este esenţială în acest proces, alături de hidratarea adecvată și de odihnă, cu respectarea celor opt ore recomandate de somn pe noapte, perioadă în care se secretă principalii hormoni de creștere și dezvoltare.

O abordare multidisciplinară este importantă. Dacă există probleme endocrinologice, este necesară consultarea unui endocrinolog pediatru. Dacă există probleme psihologice, consultarea unui psiholog este necesară, terapia fiind esenţială în procesul terapeutic.

Copiii, mai perseverenţi decât adulţii

Copiii înţeleg din timp că este vorba de un proces de durată, de consecvenţă și de implementarea acestor obiceiuri nou formate pentru toată viaţa. Scăderea în greutate la copii se face, în general, cu
0,5 kg pe săptămână. Întâlnirile săptămânale, bilunare și apoi lunare ajută la aderenţa copiilor la acest proces îndelungat.

Este foarte importantă implementarea acestor obiceiuri încă de la cele mai mici vârste. Odată ce își însușesc aceste obiceiuri sănătoase de timpuriu, copiii vor rămâne cu ele toată viaţa. În plus, odată cu modificarea stilului de viaţă, se diminuează și riscul pentru dezvoltarea bolilor generate de grăsimea excesivă.

Prevenţia este cea mai importantă armă a noastră: mai bine prevenim bolile decât să le tratăm. Din experienţa personală, lucrând alături de copii, dar și de adulţi, observ o perseverenţă mai mare în rândul copiilor. După ce își găsesc cea mai puternică motivaţie, tot procesul poate fi considerat un joc, iar când ajung la greutatea dorită, se simt mult mai bine și capătă încredere în sine.

Complicaţii asociate

Un copil care suferă de obezitate și nu intervine în acest proces va fi, cel mai probabil, viitorul adult obez. Se remarcă, astfel, apariţia în rândul copiilor și adolescenţilor a unor patologii similare cu cele întâlnite la adultul obez (boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat, steatoză hepatică, hiperuricemie, dezechilibre hormonale și psihologice, afecţiuni ale sistemului locomotor, anumite forme de cancere, afecţiuni ginecologice).

În trecut, aceste patologii se întâlneau la o vârstă înaintată, însă odată cu creșterea fenomenului de obezitate în rândul copiilor, ele apar la vârste din ce în ce mai mici. Acest fenomen duce la scurtarea speranţei de viaţă, stimă de sine scăzută și excludere socială, aspecte care scad calitatea vieţii.

Familia joacă rol de model

Angajarea întregii familii în procesul terapeutic este extrem de importantă. Astfel, s-a demonstrat că într-o familie cu ambii părinţi obezi, șansele ca cel mic să aibă probleme de greutate sunt foarte crescute, din cauza obiceiurilor alimentare din acea familie.

Încă de la început, părinţii, bunicii și toate persoanele care fac parte din micromediul acelui copil trebuie să înţeleagă că este necesar să fie implicaţi activ în tot procesul, astfel încât aceștia să reprezinte un model pentru copil. De obicei, copiii imită comportamentul părinţilor.

Prin urmare, în cazul părinţilor care observă o creștere în greutate, este important ca aceștia să înceapă să își modifice comportamentul alimentar alături de copil.

Când părinţii se implică activ în procesul terapeutic, scăderea în greutate a copilului este mult mai ușoară. În momentul în care ajung la greutatea dorită, copiii din aceste familii consideră că procesul de scădere în greutate nu a fost dificil, deoarece li s-a părut firesc să facă ceea ce făceau toţi membrii familiei. Pentru un rezultat optim este importantă terapia nutriţională a întregii familii.

Foto 4

În general, mămicile sunt mult mai implicate în alimentaţia copiilor în primii ani de viaţă, când încep diversificarea, însă apoi această implicare scade. Este important ca părinţii să înţeleagă că un copil este în plină dezvoltare până la 18 ani, și în funcţie de stilul lui de viaţă va fi un adult sănătos sau nu.

Dificultăţi și complianţă

Unii copii scad în greutate doar pentru că doresc să poată purta tricoul preferat, pentru că își văd colegii mai slăbuţi sau pentru că vor să fie mai buni la anumite sporturi.

Este bine să li se prezinte beneficiile imediate după scăderea în greutate, astfel încât să fie motivaţi să lupte pentru ele. Unii copii se sperie când aud că trebuie să meargă la nutriţionist, crezând că vor fi nevoiţi să mănânce doar legume și salată, ceea ce este complet greșit.

Dimpotrivă, construim împreună o bază alimentară sănătoasă, echilibrată, cu toţi nutrienţii necesari, inclusiv cu alimentele preferate ale copilului.
Când își dau seama că nu este atât de greu, că deciziile lor fac parte din procesul terapeutic și că plăcerile lor alimentare nu sunt excluse, pacienţii sunt destul de complianţi.

Copiii sunt în plină dezvoltare și le este mai ușor să își formeze noi obiceiuri, comparativ cu adulţii, care au dobândit diferite obiceiuri pe parcursul mai multor ani, obiceiuri care s-au solidificat în timp.

Preadolescenţii și adolescenţii au tendinţa de a se compara foarte mult cu cei din jur, își găsesc idealul de siluetă, pe care și-l doresc cu ardoare. Unii dintre ei sunt subiectul glumelor răutăcioase printre colegii de clasă sau chiar trec prin bullying.

burtica

Adolescenţii se află într-un dezechilibru emoţional, încercând să înţeleagă cine sunt, ce le place și ce vor să facă. Dacă acest dezechilibru se
asociază și cu lipsa de acceptare a celor din jur sau cu agresiuni verbale, pot căpăta adevărate traume.

Este foarte important să înţelegem că acestor copii nu le este deloc ușor să se lupte cu kilogramele în plus, iar de cele mai multe ori, fără ajutor specializat, ajung să își facă mai mult rău prin înfometare.

Sfaturi alimentare

1. Nu consumaţi mai mult decât are nevoie propriul organism.

2. Mâncaţi lent, astfel încât senzaţia de saţietate să apară în timp util.

3. Bucuraţi-vă de mâncare cu aproape toate simţurile: vizual, olfactiv, gustativ și kinestezic, simţind textura și consistenţa acelui aliment.

4. Nu consumaţi carbohidraţi în cea de-a doua parte a zilei, deoarece principalul rol al acestora este să ne furnizeze energie, pe care nu ajungem să o mai consumăm.

5. Ghidaţi-vă după sloganul „mănâncă dimineaţa ca un rege, la prânz ca un prinţ, iar seara ca un cerșetor”.

6. Consumaţi cât mai rar dulciuri, produse de patiserie sau cofetărie. Evitaţi total sucurile din comerţ cu zahăr adăugat. Se pot consuma sucuri făcute în casă, din fructe proaspete sau congelate.

7. Evitaţi consumul alimentelor de tip fast food, junk food și alimentele
semipreparate.

Rezultate favorabile și în pandemie

Andrei este un adolescent de 17 ani care a reușit să slăbească 30 de kg în perioada pandemiei. În prima etapă a scăderii în greutate consultaţiile s-au desfășurat doar online.

M-au impresionat foarte mult ambiţia lui, motivaţia și fericirea cu care îmi spunea de fiecare dată că a mai slăbit 1 kg. A reușit să slăbească într-o perioadă dificilă și nu s-a lăsat învins de tentaţii.

inainte si dupa

Îmi amintesc o consultaţie pe care am făcut-o de pe plajă, era perioada concediilor, Andrei plecase la mare cu familia și a dorit neapărat să ne auzim, să afle ce, cum și cât să mănânce în vacanţă. Astfel, a reușit chiar și după vacanţă să scadă în greutate.

Era surprins de faptul că în alimentaţie îi erau introduse chiar și mâncărurile preferate și că totuși slăbea. A înţeles secretul moderaţiei și al momentelor în care este bine să consume alimentele. Mai slab cu 30 de kg, Andrei a devenit un alt om. A ajuns un adolescent mândru de el, cu o stimă de sine crescută.

Cele 7 reguli de aur pentru un stil de viaţă sănătos

1. Organizarea meselor
- mic dejun până în
ora 10
- prânz până în ora 15
- cina până în ora 20
- gustările sunt opţionale
- prima gustare până în ora 11 (un fruct)
- a doua gustare până în ora 17 (nuci, alune, migdale, un iaurt, brânză, legume).

2. Hidratarea – cel puţin 2 l de apă pe zi sau calculat individual (0,30 x Kg corp).

3. Mișcarea – minimum 30 de minute de mers pe jos sau 6.000 de pași/zi.

4. Odihna – minimum 7-8 ore de somn pe noapte.

5. Cumpărăturile – este important să stabilim o listă de cumpărături încă de acasă și să mâncăm înainte, astfel încât să cumpărăm doar ceea ce avem nevoie.

6. Ordine – facem ordine prin casă astfel încât să nu existe tentaţii sau alimente care nu ne ajută cu scăderea în greutate.

7. Jurnalul alimentar – ţinem un jurnal alimentar pentru a conștientiza ce aport caloric aducem organismului pe
par­cursul unei zile.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe