Newsflash
Dosar

Pericolul

Pericolul
   Înainte de se prezenta la medic, pacientul modern îl consultă mai întâi pe „Dr. Google“: caută pe net informaţii despre medici, instituţii medicale, diagnostic, modalităţi de tratament şi îşi apleacă urechea la recomandările din tabloide. Statisticile arată că, în ţările cu indice ridicat de utilizare a internetului, 80% din pacienţi se informează mai întâi din Wikipedia, apoi în familie, pe la prieteni şi asociaţii de pacienţi, pe site-uri, bloguri, Youtube sau din ziare. Sfaturile medicului nu mai sunt acceptate fără rezerve, pacienţii participă activ la luarea deciziilor medicale, iar sistemele de sănătate înregistrează şi sunt sensibile la opiniile consumatorilor de servicii medicale, realizând anchete de opinie şi organizând proceduri de sesizare a malpraxisului, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale.
   Datorită revoluţiei în comunicare, medicul modern este expus cu mai multă uşurinţă, prin ceea ce face şi mai ales prin ceea ce spune, la comparaţii, comentarii sau reclamaţii. În acelaşi timp, el este mult mai preocupat de propria imagine şi de propriul renume decât înaintaşii săi, ceea ce îl determină să fie mult mai prezent în media şi să comunice altfel cu pacientul, cu comunitatea şi cu concurenţa.
   Într-un studiu britanic (BMJ, 2001), s-au analizat articolele publicate între 1980 şi 2000 despre medici în trei publicaţii cu orientări politice diferite: Daily Telegraph, The Guardian şi Daily Mail. S-a constatat o creştere de la an la an a numărului de articole publicate, cele negative fiind de două ori mai numeroase decât cele pozitive. Deşi limbajul folosit a fost cu precădere negativ, cercetătorii au ajuns la concluzia că ziarele reacţionează mai degrabă la incidentele cotidiene în care sunt implicaţi medici, la ceea ce formează actualitatea, decât să conducă o campanie de denigrare a medicilor. Cu toate acestea, britanicii s-au declarat satisfăcuţi în proporţie de aproape 90% de prestaţia medicilor lor. În acea perioadă, capul de afiş l-au deţinut articolele despre medicii HIV pozitivi, abuzurile sexuale la copii şi relatările despre „doctorii morţii“ (J. Kervokian, H. Shipman) ori despre Sam Ledward, un cetăţean declarat mort în 1936, trimis la morgă după un accident de motocicletă, care a depăşit apoi vârsta de 107 ani (în noiembrie 2013).
   Într-un alt studiu (Psychiatric Bulletin, 2003), s-au monitorizat timp de o lună (noiembrie 2000) cotidienele şi tabloidele de limbă olandeză şi flamandă pentru a se vedea dacă există vreo diferenţă între articolele cu subiecte de psihiatrie şi cele de medicină generală. S-au analizat 500 de articole care s-au referit atât la pacienţi, cât şi la medici, din care 380 au avut ca subiect medicina generală. S-a constatat că nu există diferenţe de limbaj sau de ton între cele două teme. Articolele negative despre psihiatrie s-au referit mai ales la pacienţii psihici, ceea ce arată stigmatizarea acestora în lumea vestică. Ziarele obişnuite au publicat mai multe articole negative decât pozitive cu subiect medical, în comparaţie cu tabloidele, unde proporţia ambelor a fost egală.
   Pentru a compensa exagerările şi neadevărurile din „medicina tabloidă“, în mai multe ţări au apărut site-uri cu informaţii despre medici, instituţii, farmacii, boli, medicamente şi servicii medicale, editate de autorităţi guvernamentale, case de asigurări sau asociaţii profesionale. Pe aceste site-uri, pacienţii îşi pot exprima părerea despre calitatea serviciilor acordate de profesioniştii din sănătate şi de instituţiile medicale, contribuind astfel la îmbunătăţirea lor.
   Pericolul tabloidizării medicilor şi a medicinii este permanent şi din ce în ce mai greu de controlat. De aceea, se recomandă personalului medical să participe la traininguri sau să consulte protocoalele pentru a învăţa cum să se poarte în social media şi cu presa.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe