Virusul SARS-CoV-2 a provocat 2.558.959 de îmbolnăviri și 177.704 de decese la nivel global. Iar 695.872 de persoane s-au recuperat (22 aprilie 2020). Niciodată vreo boală, epidemie sau pandemie nu a încremenit mai mult planeta. COVID-19 ameninţă să schimbe cu totul cutumele, ordinea și tiparele sociale, economice sau psihologice inveterate ale oamenilor.

În secolul XXI, în plină revoluţie tehnologică, un virus provenit de la un liliac obscur bulversează cursul planetei. Graniţe închise, oameni încartiruiţi în perimetrul propriilor locuinţe, afaceri blocate sau ruinate, zeci de milioane de șomeri, armată și poliţie în acţiune, controale prin drone, sisteme de recunoaștere facială sau monitorizare prin telefon. La nivel mondial, prima categorie afectată de acest virus este cea a personalului medical, care înfruntă inamicul perfid în portul tradiţional. Este penurie de măști și halate din plastic pe planetă, dar nu și de telefoane de ultimă generaţie. Există multe întrebări care intrigă, dar și aspecte interesante care au marcat specific această pandemie.

Pandemia și „infodemia”

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a avertizat lumea împotriva „infodemiei” și a cerut prudenţă atunci când interpretează noi informaţii despre cazurile de COVID-19, deoarece datele disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru o înţelegere corectă a modului de acţiune a virusului la om. Atenţia pe care COVID-19 o primește din partea mass-media poate fi explicată și prin noutatea bolii. De la 1 octombrie 2019 și până la 6 aprilie 2020, numai în SUA gripa sezonieră a luat 62.000 de vieţi, iar cifrele de la nivel global, anual, sunt de obicei între 290.000 și 650.000 (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor). În timpul focarului de H1N1 din 2009-2010, cel puţin 150.000 de persoane au murit în primul an, unele estimări ajungând până la 500.000 (Dawood et al. 2012). De la începutul anului și până la 21 aprilie, COVID-19 a provocat în SUA 43.656 de decese.

În numere relative, pandemi­ile globale duc de obicei la pierderi de vieţi în proporţie de 0,01-0,02% din populaţia infectată. Pentru SARS acest număr a fost în jur de 10%, pentru MERS și Ebola - în jur de 40% (Fan et al. 2018). Printre persoanele confirmate cu COVID-19, 4,7% au fost clasificate ca fiind critice, 13,8% ca fiind grave și 80,9% ca ușoare. Rata mortalităţii în cazul coronavirusului este estimată a fi cuprinsă între 0,5 și 4%. Multe persoane cu COVID-19 ar fi putut să se abţină de la vizita la medic, fiind oligosimptomatice, ceea ce înseamnă că rata oficială a mortalităţii ar putea fi amplificată - așa cum s-a întâmplat la începutul focarului H1N1 (Baumgaertner 2020).

Pe de altă parte, 27% dintre cei cu COVID-19 s-au vindecat, în timp ce 66% sunt încă bolnavi (OMS 2020). Dintre cei 6,9% care au murit, majoritatea erau vârstnici și aveau probleme de sănătate subiacente. Așadar, nu este clar cum va arăta imaginea finală a ratelor de recuperare și mortalitate. „Trebuie să fim foarte atenţi cu aruncarea în jur a cifrelor, specularea sau sperierea oamenilor”, a spus dr. Michael Ryan, șeful Programului OMS pentru Urgenţe pentru Sănătate.

Tehnologia asistenţei medicale

Dacă există ceva pozitiv care transpare din pandemia de COVID-19, este modul în care tehnologia a jucat un rol proeminent în informare, prevenire și tratament. În China dronele au fost lansate pentru a-i atenţiona pe oameni să poarte măști de protecţie ca parte a mai multor măsuri pentru combaterea virusului. Câteva videoclipuri online prezintă scene urbane în care drona îi admonestează pe contravenienţi că nu poartă măști. Autorităţile din China rurală au folosit, de asemenea, drone pentru a identifica cetăţenii care nu au păstrat autoizolarea și nu au purtat măști (rte.ie). Dronele au fost folosite și pentru pulverizarea dezinfectanţilor împotriva răspândirii virusului în zone-cheie publice, precum staţiile de tren. Imagistica termică a fost implementată în locuri aglomerate, cum ar fi reţelele de transport în comun, pentru a detecta dacă cineva are o temperatură mai mare decât cea normală, ceea ce indica faptul că ar putea avea virusul. China a lansat, de asemenea, o aplicaţie care le permite oamenilor să verifice dacă au fost în contact apropiat cu cineva confirmat pozitiv. „Detectorul de contact apropiat” îi permite populaţiei să identifice contactul posibil cu persoane infectate prin introducerea și referinţa încrucișată a datelor de telefon.

O platformă de monitorizare a sănătăţii din Toronto a subminat atât autorităţile chineze, cât și OMS, când și-a anunţat clienţii despre focarul de COVID-19 încă din 31 decembrie 2019. BlueDot utilizează algoritmi pentru a prezice răspândirea bolilor prin căutarea rapoartelor de știri și a datelor de ticketing ale companiilor aeriene (Niiler 2020). Informaţii suplimentare din reportaje internaţionale în 65 de limbi, anunţuri oficiale și descrierea dispersiei bolilor contagioase le oferă clienţilor o notificare în prealabil a zonelor de risc.

Informaţiile publice au fost, de asemenea, centralizate într-un proiect de cartografiere al Johns Hopkins Whiting School of Engineering. Ca răspuns la situaţiile de urgenţă pentru sănătatea publică, facultatea a conceput un tablou de bord online pentru urmărirea și vizualizarea cazurilor raportate zilnic (sistems.jhu.edu). Cu datele colectate de pe site-urile și sursele oficiale de asistenţă medicală, tabloul de bord a furnizat informaţii transparente, în timp real, despre situaţia în desfășurare la nivel global. Beneficiile unor astfel de acţiuni sunt clare (monitorizarea în direct și la distanţă a populaţiei pentru a asigura aderenţa la măsurile antiepidemice), însă autorităţile ar trebui să fie foarte prudente pentru ca această monitorizare să nu treacă hotarul de intruziune în viaţa personală.

Roboţi folosiţi în asistarea pacienţilor cu COVID-19

Robotica și telemedicina au strălucit în această perioadă, medicii spitalelor din întreaga lume au apelat la utilizarea roboţilor în unităţile izolatoare pentru tratamentul cazurilor de COVID-19. În SUA, la Centrul Medical Regional „Providence” din Washington, un robot echipat cu un stetoscop a asistat medicii, înregistrând semnele vitale ale pacienţilor și comunicându-le prin intermediul unui ecran (Staines, 2020).

În Israel, Centrul Medical Sheba a lansat un program de telemedicină în scopul de a controla răspândirea virusului. Pe lângă faptul că are capacitatea de a monitoriza pacienţii în încăperi izolate, acesta îi poate observa în confortul propriilor case și pe cei care sunt mai puţin bolnavi (Hoffman-Jaffe, 2020).