Newsflash
Dosar

O nouă obsesie naţională: ADN-ul mitocondrial

de Prof. dr. Radu IFTIMOVICI - dec. 27 2019
O nouă obsesie naţională: ADN-ul mitocondrial

Mitocondriile sunt organite prezente în citoplasma celulelor animale, care joacă un rol important în metabolism: sunt microcentralele energetice ale celulei.

De când cu crimele abominabile de la Caracal, până și locuitorii de la sate sunt conectaţi mai mult la știrile incendiare ale presei de senzaţie decât la preocuparea de a-și culege porumbul și prunele. Un prieten dintr-o comună dâmboviţeană, ţăran cuminte altădată, nu mai are somn de indignare: „De ce nu facem și noi proba ADN-ului mitocondrial și nu trimitem materiale în SUA?” Evident, n-a mai auzit niciodată de mitocondrii și cu atât mai mult de enigmaticul ADN mitocondrial.
Să lămurim chestiunea. Mitocondriile sunt organite prezente în citoplasma celulelor animale, care joacă un rol important în metabolism: sunt microcentralele energetice ale celulei. În mitocondrii au loc reacţii chimice ce duc la crearea, înmagazinarea sau eliberarea de energie de care metabolismul are nevoie. Mitocondriile au fost descoperite prin studii microscopice la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar nu s-a știut până către 1955 ce rol ar putea juca ele în celulă. În 1952, George E. Palade a oferit imagini obţinute cu microscopie electronică ale structurii mitocondriilor. Abia atunci a fost întrevăzut rolul lor în economia celulară.

VM 52, p.14
Aspect schematic al dereglării la nivel molecular al unor funcţiuni ale membranei celulare şi mitocondriei în procesul de oncogeneză (după Biofiles, Sigma Life Science, 2012, vol. 7. nr. 8).

În ceea ce mă privește, în 1968, când am participat cu o lucrare la Congresul Internaţional de Biologie și Patologie Celulară de la Bruxelles, profesorul M. Chevremont, președintele congresului, aflând că vin din România, mi-a zis: „Ştiaţi că un român, Dimitrie Voinov, a descoperit în 1916 și a comunicat la Paris un fapt surprinzător: mitocondriile nu ascultă comenzile de multiplicare venite de la nucleul celulei, ci se multiplică pe cont propriu, am zice «atunci când vor ele»?” Dimitrie Voinov a numit acest fenomen chondriodiereză (Sur l’existence d’une chondiérere, C. R. de la Societé de Biologie de Paris, 1916, LXXIX, pp. 451-4).
Cine era acest Dimitrie Voinov (1867-1951)? Al cincilea copil al unei familii nevoiașe din Iași. El se numea, de fapt, Desilă, dar a fost înfiat de familia avocatului și politicianului Nicu Voinov, macedonean venit din Pind și care a ajuns chiar și ministru liberal. Beneficiind astfel de o situaţie materială bună, Dimitrie Voinov și-a făcut studiile și doctoratul la Sorbona, ca discipol al marilor evoluţioniști ai timpului. Revenit în România, a fost profesor de citologie la Facultatea de Biologie din București. A fost membru al Academiei Române. De ce profesorul belgian M. Chevremont a considerat că descoperirea înmulţirii mitocondriilor, respectiv chondriodiereza lui D. Voinov, are statut de prioritate mondială? Pentru că stă la originea unei realităţi biologice confirmate în zilele noastre. Şi anume: mitocondriile au fost cândva, în negura milioanelor de ani de evoluţie a vieţii, niște microorganisme aparte, să le spunem niște bacterii sau protozoare. Ele au pătruns în celule și au stabilit cu gazda lor (celula vie neevoluată) un simbiotism, avantajos deci și pentru celulă, și pentru ele, ca intruși

Dar cum să joci pe cartea independenţei faţă de nucleul celular, cel care este știut că posedă mesajele ereditare înscrise într-un ADN propriu nucleului? Înseamnă că „intrușii” deveniţi mitocondrii posedă în membrana lor un ADN propriu, stăpân pe propria multiplicare.
Analizele de după 1960 au arătat că un asemenea ADN propriu mitocondriilor există: acesta este ADN-ul mitocondrial, foarte rezistent la acţiunea distructivă a factorilor fizici din ambient. Acest ADN mitocondrial este obiectul analizelor făcute în SUA (tehnologie dificilă și costisitoare) care vor reuși să readucă somnul binefăcător al ţăranilor români și, desigur, să contribuie la mărirea producţiei noastre agricole.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe