Newsflash
Dosar

Muzicoterapia în afecțiunile neuropsihiatrice

de Dr. Cornelia PARASCHIV - feb. 28 2020
Muzicoterapia în afecțiunile neuropsihiatrice

Deși este considerată doar o sursă de plăcere, muzica reprezintă, totodată, un stimul puternic și versatil pentru creier.

Muzicoterapia-in-afectiunile-neuropsihiatriceAvansarea tehnicilor moderne de neuroimagistică din ultimele decenii a condus la deslușirea proceselor care au loc în creierul sănătos atunci când ascultăm, interpretăm, compunem și simțim muzică. Dar tot mai multe dovezi pledează pentru efectele terapeutice surprinzătoare în recuperarea creierului deteriorat.

În creierul sănătos există o rețea bilaterală largă de zone cerebrale temporale, frontale, parietale, cerebeloase și limbice/paralimbice asociate cu percepția auditivă, limbajul, procesarea sintactică și semantică, atenția și memoria de lucru, semantică și memoria episodică, funcțiile ritmice și motorii, precum și cu emoțiile și recompensele care stau la baza procesării muzicii.

Această rețea neurală este modelată și dezvoltată printr-o formare muzicală. În domeniul neurologiei, muzica a fost studiată în mod tradițional în contextul deficitelor muzicale (amusia), simptomelor legate de muzică (epilepsie muzicogenă), a unor cazuri excepționale (cântarea în afazie) și tulburări neurologice ale muzicienilor profesioniști (distonia muzicianului).

În ultimul deceniu au existat progrese notabile în adoptarea muzicii ca instrument terapeutic în reabilitarea neurologică. De asemenea, au fost dezvoltate multe metode noi bazate pe muzică pentru a îmbunătăți deficiențele motorii, cognitive, de limbaj, emoționale și sociale la persoanele care suferă de o boală neurologică debilitantă, din perioada de copilărie și adolescență (de exemplu, autism, dislexie) până la vârstă adultă și bătrânețe (de exemplu, accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și demența).

În mod tradițional, domeniile neuroștiinței muzicale și terapia muzicală au progresat independent, oferind linii separate de dovezi pentru modul în care muzica este procesată în creierul sănătos și modul în care poate fi utilizată terapeutic.

S-a ajuns la un punct în care aceste câmpuri încep să se îmbine și să se integreze, oferind informații noi și importante despre modul în care muzica este procesată în creierul deteriorat sau anormal și despre modul în care recuperarea structurală și funcțională a creierului poate fi îmbunătățită prin reabilitarea bazată pe muzică.

Efectele muzicoterapiei în depresie

În întreaga lume, 300 de milioane de oameni sunt afectați de depresie, aceasta fiind una dintre principalele cauze de dizabilitate. Datele OMS din 2017 arătau că depresia a fost asociată cu aproximativ 800.000 de cazuri de sinucidere pe an. Ea se caracterizează prin simptome persistente, scăderea interesului, pierderea plăcerii și lipsa de energie, împreună cu alte simptome, cum ar fi tulburări de somn, apetit redus și tulburări de greutate, concentrare slabă, schimbări psihomotorii și sentimente de vinovăție, lipsă de valoare și stimă de sine scăzută.

La fel ca în majoritatea tulburărilor psihiatrice, etiologia depresiei pare a fi multifactorială, implicând atât factori genetici, cât și de mediu. Cercetările din ultima perioadă încearcă să aducă noi soluții în arsenalul terapeutic al acestei boli care distorsionează din ce în ce mai multe vieți.

Terapia muzicală poate fi definită drept utilizarea profesională a muzicii și a elementelor sale ca o intervenție în mediul medical, educativ și în mediul cotidian cu persoane, grupuri, familii sau comunități care încearcă să-și optimizeze calitatea vieții și să-și îmbunătățească statusul fizic, social, sănătatea, bunăstarea emoțională, intelectuală și spirituală. Cercetarea, practica, educația și pregătirea clinică în muzicoterapie se bazează pe standarde profesionale în context cultural, social și politic.

Abordările în terapia muzicală la nivel mondial au apărut din diverse tradiții, precum modele terapeutice comportamentale, psihanalitice, educaționale sau umaniste. Metodele de muzicoterapie pot fi active și/sau receptive și includ procesarea verbală a sentimentelor și experiențelor. În metodele active (improvizaționale, recreative, compoziționale), participanții „fac muzică”, iar în terapia muzicală receptivă, participanții „recepționează” (de exemplu, ascultă) muzică.

Improvizarea ar putea fi metoda activă cel mai frecvent utilizată în sănătatea mintală a adulților. Adesea, în aceeași terapie sunt combinate metode și tehnici diferite. În ultimii ani, specializările au evoluat (de exemplu, terapia muzicală neurologică), pentru a îmbunătăți funcționarea cognitivă, senzorială și motorie.

Implicare activă

Scopul terapiei muzicale este de a îmbunătăți sănătatea prin intermediul agenților de schimbare terapeutică, cum ar fi muzica, relațiile și reflecțiile. Atât în metode active, cât și receptive, terapeutul muzical și participanții sunt implicați activ, iar interacțiunea muzicală are loc între terapeut și pacient sau grup. Ședințele se desfășoară într-un cadru terapeutic structurat, care servește ca bază pentru intervenție.

Practica bazată pe dovezi (EBP) primește o atenție sporită în terapia muzicală. Recenziile Cochrane reprezintă o sursă importantă de informații despre EBP a terapiei muzicale și au fost realizate pentru a oferi un ghid în acest sens.

Constatările metaanalizei efectuate de echipa condusă de Aalbers în 2017 indică faptul că terapia muzicală oferă efecte benefice pe termen scurt pentru persoanele cu depresie. Muzicoterapia adăugată la tratamentul uzual (TU) pare să îmbunătățească simptomele depresive, comparativ cu TU singur. În plus, terapia muzicală combinată cu TU nu este asociată cu mai multe sau mai puține evenimente adverse decât TU singur.

Terapia muzicală arată, de asemenea, eficacitatea în scăderea nivelului de anxietate și îmbunătățirea funcționării indivizilor deprimați. Pentru a consolida concluziile, sunt necesare studii bazate pe un proiect adecvat și eșatioane mai mari de copii și adolescenți.

Beneficiile în tulburările de spectru autist

Deficiențele centrale ale persoanelor cu tulburare de spectru autist (TSA) afectează interacțiunea socială și comunicarea. Muzicoterapia folosește experiențele muzicale și relațiile care se dezvoltă prin ele pentru a permite comunicarea și exprimarea, încercând astfel să abordeze unele dintre problemele de bază ale persoanelor cu TSA.

Rezultatele unei revizuiri actualizate conduse de Geretsegger în 2014 oferă dovezi că terapia muzicală îi poate ajuta pe copiii cu TSA să-și îmbunătățească abilitățile în ariile care constituie nucleul afecțiunii, inclusiv interacțiunea socială, comunicarea verbală, inițiativa comportamentului și reciprocitatea social-emoțională. Muzicoterapia poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea abilităților de comunicare nonverbală în contextul terapiei.

Mai mult, în zonele de rezultat secundar, muzicoterapia poate contribui la creșterea abilităților de adaptare socială la copiii cu TSA și la promovarea calității relațiilor părinte-copil. Rezultate încurajatoare au fost observate și în cazurile de schizofrenie, în special în muzicoterapia de durată.

Având în vedere aceste rezultate, ar putea fi instituite aceste terapii de rutină și în România, pentru a îmbunătăți condițiile în care sunt tratați pacienții psihiatrici români, efectele benefice ale muzicoterapiei fiind resimțite nu numai asupra pacienților, cât și asupra nivelului de stres, asertivitate și empatie a personalului medical.

 


Notă autor:

Bibliografie
1. Aalbers S., Fusar-Poli L. et al. Music therapy for depression. Cochrane Database Syst Rev. 2017 Nov 16;11
2. Baird A., Samson S. Music and dementia. Prog. Brain Res. 2015; 217, 207-35
3. Bloem B.R., de Vries N.M., Ebersbach G. Nonpharmacological treatments for patients with Parkinson's disease.Mov. Disord. 2015; 30, 1504-20
4. Brown R.M., Zatorre R.J., Penhune V.B. (2015). Expert music performance: cognitive, neural, and developmental bases.Prog. Brain Res.217, 57-86
5. Flaugnacco E., Lopez L., Terribili C., Montico M., Zoia S., Schön D. (2015). Music training increases phonological awareness and reading skills in developmental dyslexia: a randomized control trial.P LoS ONE10:e0138715. 10.1371
6. Geretsegger M., Elefant C., Mössler K.A., Gold C. (2014). Music therapy for people with autism spectrum disorder.Cochrane Database Syst, 2014
7. Herholz S.C., Zatorre R.J. (2012). Musical training as a framework for brain plasticity: behavior, function, and structure.Neuron 76, 486-502
8. Janata P. (2015) Neural basis of music perception. Handb. Clin. Neurol.129, 187-205
9. Edwards J. The Oxford Handbook of Music Therapy. Oxford: Oxford University Press, 2016
10. Silverman MJ. Music Therapy in Mental Health for Illness Management and Recovery. Oxford: Oxford University Press, 2015

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe