Newsflash
Dosar

Multiplele feţe ale bolii Parkinson

de Dr. Gabriela MIHĂILESCU - apr. 9 2021
Multiplele feţe ale bolii Parkinson

Pandemia de COVID-19 a complicat suplimentar viaţa persoanelor cu boală Parkinson. Ziua de 11 aprilie, dedicată la nivel mondial acestei boli, este ocazia de a readuce în atenţie nuanţele de care trebuie să fim conștienţi când vine vorba despre suferinţa celor afectaţi, precum și despre terapia necesară acestora.

James William Keys Parkinson, chirurg, apotecar, paleontolog, geolog și activist politic, s-a născut la 11 aprilie 1755, în Shoreditch, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii.Pe lângă pamfletele politice semnate cu propriul nume ori sub pseudonimul „Old Hubert”, s-a dedicat și scrierilor medicale despre gută, apendicita perforată și „paralysis agitans”. Acest din urmă eseu, publicat în 1817, cuprinzând semnele și simptomele a șase pacienţi, trei dintre ei trataţi de el și trei observaţi pe stradă, a reprezentat prima descriere a ceea ce în anul 1872, Jean-Martin Charcot, întemeietorul școlii de neurologie, avea să considere o afecţiune care merita să-i poarte numele, denumind-o boala Parkinson. Dar nu numai o boală îi poartă numele, ci și anumite animale marine sau plante fosilizate descrise de el în cărţile dedicate studiului fosilelor: amonitul Parkinsonia parkinsoni, crinoidul Apiocrinus parkinsoni, șarpele Rostellaria parkinsoni, copacul Nipa parkinsoni și altele.

        Pentru a-i aduce un omagiu, data nașterii sale, 11 aprilie, a fost declarată Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, o zi în care anual se fac eforturi de conștientizare și informare a populaţiei cu scopul de a crește înţelegerea semenilor și a reduce stigma faţă de această maladie, care este mult mai mult decât un tremor, așa cum și-ar imagina, poate, foarte mulţi necunoscători.

Simptomele non-motorii, faţa ascunsă a maladiei

        Boala Parkinson este o afecţiune care poate surveni la orice vârstă și care, pe lângă simptomele motorii, vizibile – bradikinezie (lentoare în mișcări), rigiditate (tonus muscular crescut), tremor de repaus, instabilitate posturală, căderi, mers cu pași mici, aplecat înainte și fără balansul braţelor, freezing (fenomenul în care pacientul pare că rămâne lipit de podea), mimică redusă, clipit rar sau voce stinsă și vorbire neclară –, asociază numeroase simptome non-motorii, majoritatea invizibile, dar extrem de supărătoare. Acestea afectează sever calitatea vieţii pacienţilor, dar și pe a celor care îi îngrijesc. Medicaţia disponibilă în prezent (opt clase diferite de medicamente și trei terapii asistate de dispozitiv) este simptomatică, adresându-se în mod special simptomelor motorii, mai puţin celor non-motorii, pe unele dintre acestea agravându-le sau inducându-le ca și efecte secundare.

        Fiecare pacient este un caz special, putând asocia în evoluţia bolii un număr variabil de simptome, cu frecvenţă și intensitate diferite. În general, aceste simptome non-motorii trec neobservate sau rămân subdiagnosticate, afectând sever calitatea vieţii, uneori având o pondere negativă mai mare comparativ cu simptomele motorii. Simptomele non-motorii sunt: anosmia (lipsa mirosului), hipersalivaţia (excesul sau dificultăţile de înghiţire a salivei), hipersudoraţia, secreţia seboreică accentuată, hipotensiunea ortostatică, durerea, fatigabilitatea (oboseala), constipaţia, nicturia (micţiuni frecvente în timpul nopţii), tulburări de dinamică sexuală, tulburări ale somnului REM cu vise aievea, insomnia.

Tulburările psihice, deloc neglijabile

        Pacienţii pot prezenta și tulburări psihice foarte variate: anxietate, depresie, psihoză, apatie, abulie, tulburări de concentrare și de memorie, dificultăţi în a elabora un plan și a-l duce la bun sfârșit, demenţă, tulburare de control al impulsurilor (comportamente compulsive – hipersexualitate, jocuri de noroc, cumpărături în cantităţi exagerate și inutile, adicţie de calculator, distracţii în exces, chiar dacă nu își permit financiar, aranjarea obsesivă a lucrurilor, colecţionarea diverselor obiecte), halucinaţii (vizuale sau auditive). Dacă sunt întrebaţi ori dacă li se oferă spre completare anumite chestionare, pacienţii pot relata: stări de stres, nervozitate, panică, frică, negativism, disperare, îngrijorare, tulburări ale dispoziţiei, stări de tensiune, agitaţie, dependenţă, supărare, suprasolicitare, presiune, epuizare, frustrare și declară că sunt afectaţi de comentariile negative ale celor care nu le cunosc boala. Paradoxal, după ce își pun întrebarea „De ce eu?”, acești pacienţi se resemnează și unii dintre ei devin mai creativi, retrăgându-se spre artă (muzică, pictură, poezie, proză), începând să limiteze contactele interumane.

        De multe ori, simptomele non-motorii netratate pot agrava simptomele motorii (tremorul, rigiditatea, bradikinezia), simptome care sunt mai ușor recunoscute și care conduc de obicei ladiagnosticul clinic.

Recomandări în contextul pandemiei de COVID-19

        Pandemia de COVID-19 a complicat și mai mult viaţa pacienţilor cu boală Parkinson. Distanţarea fizică, măsurile de carantină și frica de boală le-au limitat ieșirile din casă și socializarea, reducând considerabil activităţile fizice, agravând simptomele motorii (rigiditatea, bradikinezia),și non-motorii (constipaţie, inapetenţă sau bulimie, creștere ponderală, insomnie, durere, simptome psihiatrice).

        Boala în sine nu îi face mai vulnerabili în faţa virusului SARS-CoV-2, dar factorii de risc precum vârsta, sexul masculin, comorbidităţile cardiovasculare, diabetul zaharat, restricţia capacităţii respiratorii, diminuarea reflexului de tuse, imobilitatea și tulburările de deglutiţie (acestea având risc de pneumonie prin aspiraţie) pot agrava evoluţia COVID-19. Medicaţia antiparkinsoniană trebuie continuată și este posibil să fie necesare doze mai mari de L-Dopa. Oprirea bruscă a medicaţiei specifice trebuie evitată, existând risc de complicaţii (agravarea simptomato­logiei, sindrom neuroleptic malign).

Pacienţii cu boala Parkinson ar trebui prioritizaţi la vaccinarea împotriva COVID-19. Au de asemenea indicaţie de vaccinare gripală și antipneumococică. Chiar și după vaccinare, va trebui ca măsurile de prevenţie să fie respectate, iar numărul vizitelor la medic reduse la minimum, pacientul primind medicaţie pentru trei luni. Pentru pacienţii cunoscuţi se pot folosi mijloacele tehnice ale telemedicinei în vederea aprecierii evoluţiei bolii și a răspunsului la tratament.

Sănătatea mentală contează!

        Cauzele ce au agravat simptomele psihiatrice în timpul pandemiei de COVID-19 sunt: izolarea, lipsa comunicării, știrile false, teama de a merge la medic, prezenţa mai redusă a persoanelor care le asigură îngrijirea. Pentru cei care nu au posibilitatea desfășurării activităţilor fizice în aer liber (grădinărit, plimbări), multe activităţi au trecut în online, înlocuind parțial și inedit întâlnirile cu cei dragi, hobby-urile, petrecerea timpului liber (prin plimbări, cursuri și spectacole virtuale) și oferind suport prin programe de mindfulness, psihoterapie, exerciţii fizice și cursuri de dans.

Rolul animalelor de companie

        Pentru a putea funcţiona optim, tratamentul specific antiparkinsonian se va adapta în permanenţă evoluţiei bolii și se va combina cu tratamente specifice simptomelor non-motorii asociate. Ședinţele de psihoterapie, chiar și online, le pot oferi suport, atât pacienţilor, cât și îngrijitorilor. Studii recente susţin rolul benefic al animalelor de companie (pești, păsări, pisici, câini, hamsteri, iepuri, ţestoase etc.) pentru menţinerea sănătăţii mentale, a afectivităţii și a mobilităţii, prin bucuria și dragostea necondiţionată pe care acestea le-o oferă celor care le primesc în viaţa lor.

floare
Carmen-Fella Ţanu – Laleaua „Dr. James Parkinson” – Tehnică mixtă pe hârtie

Laleaua „Dr. James Parkinson” – simbolul bolii

Simbolul bolii Parkinson a devenit în anul 2005 laleaua, în cadrul conferinţei susţinute la Luxemburg cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson. Această lalea, ale cărei petale roșii cardinal au margini albe ușor franjurate, a fost creată în 1980 de horticultorul olandez J.W.S Van der Wereld, el însuși suferind de boala Parkinson. Societatea Regală de Horticultură din Londra și Asociaţia Generală a Crescătorilor de Bulbi din Olanda l-au premiat în 1981, noua sa creaţie fiind denumită, în onoarea celui care a descris pentru prima dată boala sa, laleaua „Dr. James Parkinson”.

Carmen-Fella Ţanu – Laleaua „Dr. James Parkinson” Tehnică mixtă pe hârtie

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe