Newsflash
Dosar

Miturile în medicină, o continuă provocare

de Dr. Diana Andronache - ian. 28 2022
Miturile în medicină, o continuă provocare

Transmise din generaţie în generaţie, miturile răspund nevoilor umane profunde și influenţează sănătatea, credinţa și viaţa fiecărui individ în parte.

Miturile sunt povești împărtășite, care apar și se transmit de-a lungul generaţiilor, iniţial prin cale orală, dar care, în cele din urmă, prind o viaţă nouă în versiuni literare create de poeţi, jurnaliști și istorici. Acestea fac adesea referire la credinţele popoarelor antice, dar și la semnificaţii emoţionale, care fac ca raportarea la diferite simboluri să determine o semnificaţie diferită pentru fiecare om, grup sau comunitate.

Miturile persistă în viaţa noastră de zi cu zi, deoarece transmit adesea o semnificaţie simbolică profundă. Ele par să răspundă nevoilor umane profunde, incluzând cel mai adesea nevoia de a justifica relaţiile de putere existente, fie că sunt între zei și oameni, comunitate și individ, părinţi și copii, profesori și studenţi, fie între specialiști și generaliști.

Medicina, de asemenea, a fost mult timp subiectul mitologiei. Grecii și romanii au creat mituri despre primul medic, Asklepios, un fiu al lui Apollo. Grecii credeau că toate abilităţile umane provin de la zei și au legat medicina de un zeu atât de important precum Apollo, pentru a-i atribui un grad înalt de încredere. Primele poezii grecești și romane au expus povești mitologice despre medicină. Primul astfel de poem, „Imnul anonim către Asklepios”, îl ilustrează pe medic drept „o mare sursă de încântare pentru fiinţele umane”, unul care „alină durerea”. În mod similar, marele poet Pindar îl numește „arhitectul blând al ameliorării durerii”. Cu un spirit creativ excepţional și multă imaginaţie, în literatură au apărut zei care au influenţat sănătatea, credinţa și viaţa multor generaţii de-a lungul timpului. Fiecare avea puterile, simbolurile și ritualurile sale unice.

Cele mai frecvente credinţe medicale

Mitologia, în general, îi determină pe oameni să dea crezare unor lucruri care nu sunt susţinute de argumente logice și nici de dovezi. Acestea servesc la păstrarea sistemelor de credinţe.

Deși pare aproape contraintuitiv ca miturile să persiste în această era a dovezilor, totuși o fac. Medicina bazată pe dovezi a devenit însă din ce în ce mai răspândită, având puterea de a informa și de a optimiza luarea deciziilor, educaţia medicală și îngrijirea pacientului.

Există totuși unele convingeri și practici medicale care persistă de-a lungul timpului, fără a fi susţinute de dovezi solide. Acestea câștigă credinţă prin repetare, până când se așază confortabil în golurile din gândirea și predarea medicală. Printre ele se numără:

Un măr pe zi îl va ţine pe doctor departe. Mai frecvent răspândită în varianta în limba engleză, „An apple a day keeps the doctor away”, această vorbă este cunoscută de cei mai mulţi dintre noi. Trebuie reţinut însă că deși merele sunt o sursă bună de fibre, utile pentru menţinerea sănătăţii colonului și în controlul greutăţii corporale, ele nu vor ţine neapărat medicul departe.

Vaccinul provoacă autism. Unul dintre cele mai răspândite mituri a fost și poate încă este cel legat de vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și dezvoltarea tulburărilor din spectrul autist. Cercetările efectuate în multiple studii au demonstrat însă că vaccinurile nu au legătură cu autismul.

Copiii fac febră la apariţia dinţilor de lapte. Erupţia propriu-zisă a dinţilor de lapte nu produce febră, convulsii sau diaree, deși acest mit este frecvent răspândit.

Dacă un fir de păr alb este smuls, în locul lui vor crește mai multe fire albe de păr. Adevărul este că în urma smulgerii unui fir de păr alb va crește tot un fir de păr alb. Doar unul. Ideea potrivit căreia în locul lui vor crește mai multe nu este susţinută de dovezi știinţifice. Totuși, nu este indicată smulgerea firelor de păr, deoarece traumatismele repetate ale foliculilor de păr pot provoca infecţii.

Cât de sigură este „regula de cinci secunde”? Atunci când cineva scapă pe podea un aliment, se aduce automat în discuţie „regula de cinci secunde”. Dacă a stat pe podea mai puţin de cinci secunde, este sigur să fie consumat, nu? Adevărul este că indiferent de cât de curată este podeaua sau de cât de curat pare alimentul, acesta nu este sigur pentru consum. Contaminarea cu bacterii poate fi importantă, iar acestea pot provoca apariţia unor boli infecţioase.

Guma de mestecat, dacă este înghiţită, poate rămâne în organism timp de șapte ani. Despre guma de mestecat, un răsfăţ popular, oamenii au crezut că dăunează sistemului digestiv. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susţină ideea potrivit căreia aceasta poate rămâne în organism timp de 7 ani dacă este înghiţită.

Alimentaţia bogată în dulciuri cu conţinut ridicat de zahăr îi face pe copii să devină hiperactivi. O dietă bogată în zahăr poate cauza multiple probleme de sănătate, dar nu există dovezi care să demonstreze că determină hiperactivitate. Consumul cu moderaţie continuă să fie cel mai bun sfat.

Poate un eveniment psihologic important, chiar traumatizant, să determine apariţia diabetului? Există un mit potrivit căruia trezirea bruscă din somn, un episod de stres important sau de frică pot provoca apariţia diabetului. Studiile arată că diabetul poate fi cauzat de factori genetici, mecanisme autoimune, factori de mediu, un stil de viaţă dezechilibrat (alimente bogate în zahăr, fumatul, lipsa activităţii fizice, obezitatea) sau poate fi urmarea schimbărilor hormonale în timpul sarcinii. Faptul că stresul cronic ar putea avea un rol în creșterea riscului de diabet nu este pe deplin elucidat, însă trezirea bruscă din somn nu poate determina apariţia diabetului.

Pe înţepătura de meduză trebuie aplicată urină. Meduzele sunt aproape angelice când sunt privite prin apă, însă înţepătura lor nu este atât de inocentă. Tentaculele lor lipicioase pot lăsa leziuni dureroase la nivelul tegumentelor. Există însă mai multe mituri populare pentru ameliorarea durerii provocate de înţepătura unei meduze, unul dintre ele fiind aplicarea de urină. Medicii nu recomandă însă această metodă.

meduza

Dacă persoana rănită prezintă semne de reacţie alergică severă sau zona afectată se întinde pe mai mult de jumătate de braţ sau de picior, este indicat să fie solicitat ajutor prin serviciul de urgenţă. Altfel, se recomandă ca persoana înţepată să iasă din apă și să spele zona afectată cu apă sărată.

Trebuie să consumăm în fiecare zi opt pahare cu apă. Necesarul zilnic de apă diferă de la o persoană la alta. Aportul hidric trebuie ajustat în funcţie de activitatea zilnică, dar și de pierderile hidrice, fiind nevoie de un aport crescut în sezonul cald, având în vedere pierderile prin transpiraţie. Senzaţia de sete înseamnă deshidratare, iar medicii recomandă ca apa să fie consumată înainte de apariţia acestui simptom. De reţinut este însă faptul că în cazul vârstnicilor, senzaţia de sete se diminuează, ceea ce înseamnă că ei trebuie să fie atenţi la consumul de apă.

apa

Vinul după bere e plăcere, berea după vin e chin. Deși este o construcţie sintactică ușor de reţinut datorită rimei, nu este însă și adevărată. Ambele sunt băuturi alcoolice, iar consumul în exces este asociat cu multiple efecte negative asupra organismului, acestea fiind demonstrate în numeroase studii.

Femeile nu pot rămâne însărcinate în timpul menstruaţiei. Deși este puţin probabil ca o femeie să rămână însărcinată dacă face sex în timpul menstruaţiei, acest lucru nu este imposibil. Spermatozoizii pot trăi în corpul unei femei timp de până la o săptămână, iar în funcţie de momentul ovulaţiei, care poate surveni și în ziua a șasea sau a șaptea,
rezultatul poate fi o sarcină.

creier

Un om își folosește doar 10% din capacitatea creierului. Această idee persistă în cultura populară pentru că oamenii nu vor să creadă că nu și-au atins întregul potenţial. Astăzi însă oamenii de știinţă pot studia capacitatea creierului prin multiple modalităţi imagistice și nu numai, iar datele demonstrează că acest mit nu este adevărat.

Firul de păr crește mai repede, mai aspru și mai închis la culoare atunci când este utilizată lama de ras. Există studii care arată că părul care crește în zonele rase nu este mai închis sau mai gros și nici nu crește mai repede.

Vremea rece și umedă poate provoca o răceală este un alt mit clasic din sănătate. Adevărul este că infecţiile virale și bacteriene sunt principalele cauze de îmbolnăvire. Dacă o persoană iese cu părul ud afară nu înseamnă că va „răci”, deși poate să dezvolte o nevralgie. Însă căldura se pierde mai repede atunci când hainele purtate sunt ude, fiind astfel crescut riscul de hipotermie și degerături.

Este periculos să „ţii” un strănut? DA! Atunci când ne abţinem de la un strănut, crește presiunea asupra sinusurilor și plămânilor. Acest lucru poate duce la ruperea vaselor de sânge, la afectarea timpanului, dar și alte efecte nefavorabile.

Suplimentele ajută la creșterea imunităţii. Sistemul imunitar este reglat prin multiple procese metabolice complexe, care nu pot fi reglate prin administrarea unui comprimat „natural” minune. Din contră, pe lângă faptul că sunt ineficiente, acestea pot interacţiona negativ cu anumite tratamente sau pot dăuna organismului.

Suplimentele naturale sunt mai bune decât produsele farmaceutice. În timp ce mulţi pacienţi consideră că suplimentele naturale sau vitaminele oferă o modalitate naturală de a-și reduce riscul cardiovascular, cercetările nu au reușit să demonstreze acest lucru.

„Mă simt bine, așa că nu trebuie să mai iau medicamente.” Doar pentru că te simţi bine într-o zi nu înseamnă că poţi înceta tratamentul, în special cel care ar putea reduce riscul de boli cardiovasculare. Luarea medicamentelor conform prescrierilor medicului poate juca un rol important în eficacitatea acestora. Multe medicamente necesită timp pentru a atinge eficacitatea optimă, astfel încât complianţa la tratament este importantă.

antibiotice

Deși mulţi cred că antibioticele sunt răspunsul pentru orice, acest lucru nu este adevărat. Ele sunt recomandate doar în anumite afecţiuni, precum infecţiile bacteriene.

protectie

Protecţia solară este necesară numai când soarele este pe cer. Indiferent de vreme și de anotimp, medicii recomandă aplicarea cremei de protecţie solară pe zonele expuse ale pielii.

„Dacă faci mișcare, poţi mânca ce vrei.” Metabolismul fiecărui individ determină câte calorii sunt consumate în repaus și în timpul activităţii fizice. Dacă sunt consumate în mod constant mai multe calorii decât poate organismul să ardă, corpul le va acumula sub forma depozitelor de grăsime.

spanac

Spanacul, cea mai bună sursă de fier. Spanacul nu este deosebit de bogat în fier, în pofida desenelor animate cu Popeye Marinarul care au răspândit acest mit. Spanacul are de fapt aproximativ același conţinut de fier ca multe alte legume verzi. Mitul a luat naștere în 1870, însă a fost contestat în 1937, când s-a demonstrat că de fapt o eroare matematică i-a făcut pe mulţi să creadă că 100 de grame de spanac conţin 38 mg de fier, când de fapt conţin doar 3,8 mg fier.

citit

Cititul la lumină slabă strică vederea. Cititul într-o lumină slabă nu va influenţa sănătatea ochilor. Poate fi mai dificilă concentrarea dacă lumina nu este optimă, însă nu afectează vederea.

Cea mai mare parte a căldurii din corp se pierde la nivelul capului. Oamenii de știinţă au demonstrat că la nivelul capului se pierde aproximativ 7-10% din cantitatea de căldura corporală.


Notă autor:

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1070811/

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/medu.14024

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(06)68493-6/fulltext

https://hekint.org/2019/02/08/medicine-in-greek-mythology/

https://uamshealth.com/category/medical-myths/

https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/medication-information/medications-myths-versus-facts

https://www.livescience.com/36100-10-medical-myths.html

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe