Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Medici români în lupta cu COVID-19, în Europa

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 24 aprilie 2020

Mărturiile unor medici români care își desfășoară activitatea în diferite ţări din Europa ne oferă informaţii despre cum se gestionează această criză la nivel local în Suedia, Franţa, Germania sau Marea Britanie.

1Ţările europene au aplicat măsuri diferite în gestionarea pandemiei de COVID-19. Datele raportate arată în mod cert diferenţe între politicile de sănătate publică aplicate.

Mărturiile unor medici români care își desfășoară activitatea în diferite ţări din Europa ne oferă informaţii despre cum se gestionează această criză la nivel local în Suedia, Franţa, Germania sau Marea Britanie.

În Marea Britanie Dr. Samantha Stancu, medic specialist în sănătate sexuală și reproducere la Homerton University Hospital NHS Foundation Trust din Marea Britanie, povestește că de o săptămână prezintă simptomatologie sugestivă pentru infecţia cu noul coronavirus (subfebrilitate, tuse seacă, fatigabilitate, disconfort abdominal, migrene și pierderea simţurilor – gust și miros).

Dr. Samantha Stancu

Este în autoizolare, nu a fost testată și nu știe dacă a avut contact cu o persoană confirmată. A lucrat în regim normal până la mijlocul lunii martie, apoi activitatea din spital s-a transformat în consultaţii telefonice și în cadrul clinicii (care este separată de spitalul unde lucra de obicei).

Până acum, nu a aflat de unde a luat virusul, însă știe că au fost persoane infectate unde lucrează soţul ei, dar și doi colegi de la clinică; în plus, a folosit transportul public până pe 24 martie. În momentul în care se va sfârși perioada de autoizolare va fi repartizată în cadrul serviciului de urgenţe și ATI.

 Aţi avut echipamente de protecţie suficiente?

Echipamentul de protecţie este de râs. Ai mască FFP3 doar când intubezi un pacient COVID-19 pozitiv, în rest, mască chirurgicală simplă. Nu toţi au protecţie oculară, mulţi medici și-au cumpărat singuri. În clinica în care am lucrat nu purtam mască, nu măsuram temperatura nimănui, întrebam doar telefonic și poate că unii au minţit că nu au simptome.

Am lucrat normal cu pacienţii, nu aveam protecţie, spitalul ne-a spus că nu este cazul. Am fost sfătuiţi să limităm contactul cu pacienţii la 15 minute. Pe mine m-a șocat foarte tare lipsa echipamentelor de protecţie. Sunt mulţi colegi de la clinică în autoizolare.

Aţi fost testată pentru SARS-CoV-2?

Noi nu am avut niciun fel de teste în clinică. Multe spitale au oferit „drive thru testing” în februarie, apoi stocul s-a epuizat. La noi, doar cadrele medicale care au nevoie de internare sunt testate, la fel și pacienţii. Sunt foarte puţine teste.

Consideraţi că autorităţile nu au impus măsuri suficient de restrictive?

Da, așa cred. Nu au închis restaurante / baruri etc. decât foarte târziu. În plus, o colegă mi-a zis că nu au făcut niciun screening la aeroport, pentru cei care s-au întors din Italia sau alte zone roșii. Cred că mulţi nu au intrat în carantină. Boris Johnson a dorit să urmeze strategia „herd immunity” până foarte târziu.

Cheia succesului în Germania

Una dintre ţările care au raportat un număr mic de decese cauzate de SARS-CoV-2 este Germania, unde și numărul testelor efectuate este mare: aproape 16.000 la un milion de cetăţeni (worldometers.info).

Dr. Maria Ienulescu este medic rezident ortopedie-traumatologie la Spitalul Marien din Wesel, landul Nordrhein-Westfalen (NRW), Germania și ne-a explicat cum se desfășoară lucrurile acolo.

dr.Maria Ienulescu

Regula impusă de spitalul în care activează a fost ca personalul medical să lucreze în ture, prin rotaţie.

Spitalul Marien are acum o secţie specială pentru cazurile suspecte, indiferent de motivul de bază pentru care se prezintă, iar dr. Maria Ienulescu spune că nu a avut contact prelungit cu pacienţi cu COVID-19, doar episodic, în gardă de exemplu. S-a îmbunătăţit situaţia la primiri urgenţe, însă acum se așteaptă un alt val.

Aveţi suficiente echipamente de protecţie?

Deficitul este pretutindeni. Măștile folosite în camera de gardă / secţie sunt cele chirurgicale, normale. Halate sunt cele „normale”, ai mănuși de examinare și scut de faţă pe care îl porţi în cazul în care ai „motiv”, în sensul că, un pacient doar cu o plagă tăiată nu necesită echipare completă.

Dar FPP2/FPP3 etc. există, sunt puse deoparte și folosite în cazuri justificate. Dezinfectant există, înainte puteam face duș cu el pretutindeni, dar acum sunt... păzite (poate e prea mult spus), drămuite mai exact. Ai acces, nu se pune problema.

Cât de stricte sunt măsurile aplicate de autorităţi?

Depinde de land. La noi, în NRW mi-ar fi plăcut să fie mai drastici mai devreme. Lucrez într-un oraș mediu, cam cât Brașov să zicem. În împrejurimi sunt focare mai grave, unde au fost și niște petreceri, se știe, cel mai probabil, de unde au pornit. La noi sunt păreri că poate am exagerat un pic, dar aceleași voci spun că e mai bine așa decât să regretăm mai târziu.

Populaţia a respectat aceste măsuri?

Iniţial, 75% au respectat măsurile, iar ulterior, din ce în ce mai mulţi. Se mai adună în supermarketuri. Niciun aparţinător nu are dreptul să intre în spital.

Copiii au dreptul la un părinte sub o anumită vârstă și un aparţinător în caz că cineva moare, și nu are COVID-19. Dar și atunci e cam dificil... Soţul de 87 de ani nu va intra pentru soţia ce moare de cancer, de exemplu. Nepotul de 23 de ani, poate.

La spital se va încerca o reluare minimă a operaţiilor elective, în 2-3 săptămâni. Câte un pacient, cazuri selecţionate.

Cum explicaţi eficienţa managementului COVID-19 în Germania?

Poate standardizarea protocoalelor de bază și pura capacitate, în primul rând. Poţi intra cu oricine în echipă, știi că 80-85% din lucruri sunt la fel peste tot. Baza e la fel peste tot, cu foarte mici discrepanţe.

Resursele sunt mult mai multe faţă de ce știam în România, asta nici nu mai merită menţionat. Au și o atitudine de... mândrie, să spunem. Și femeile de serviciu știu că ceea ce fac ele e important și se iau în serios, poate e orgoliul muncii bine făcute, nu știu. Îmi e greu să explic, spirit de echipă, poate.

Și în România unde am lucrat, cel mai mare regret la plecare era sentimentul de familie, dar aici e... echipă de Formula 1. Eficienţa e cuvântul-cheie, pe asta se insistă.

Ești obligat să mergi regulat la cursuri de întreţinere, de ALS (Advanced Life Support), la tine în spital. Să știi cum arată trusa, nu bâjbâi în caz de ceva. Asta se vede acum și cred că pe asta se bazează și „succesul” actual.

Cum faceţi faţă stresului din această perioadă?

Ne ajută spiritul de echipă. Chiar azi a zis șeful nostru că s-a format un grup de suport pentru personalul medical. Dacă vrei să vorbești cu cineva, e deja organizat. De asemenea, primim mâncare, îngheţată etc., de la diverse firme sau 70 de kg de fructe.

Franţa, diametral opusă Germaniei

În Franţa, numărul deceselor provocate de noul coronavirus este de peste 13.000, iar numărul cazurilor severe depășește 7.000.

Dr. Alexandru Mischie este medic specialist cardiolog, fellow al Societăţii europene de cardiologie (ESC – European Society of Cardiology), secretar al Acute Cardiovascular Care din cadrul ESC, chair al grupului de lucru în cardiologie al International Society for Telemedicine and eHealth (www.isfteh.org) și își desfășoară activitatea în cadrul unităţii de terapie intensivă coronariană precum și în departamentul de cardiologie intervenţională de la Spitalul Montluçon, Franţa.dr.Alexandru Mischie

El explică necesitatea de a exista două circuite separate într-un spital, unul pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 și unul pentru cei negativi. De asemenea, subliniază importanţa testării personalului care a intrat în contact, fără echipament de protecţie, cu un pacient suspect de COVID-19, iar carantina pentru aceste persoane ar trebui să fie extinsă la trei săptămâni, cât timp virusul este prezent în organism și fecale (și nu două săptămâni).

Cum se desfășoară activitatea dumneavoastră acum?

Avem de-a face cu un adversar invizibil în zilele acestea. COVID-19 este o boală virală ușoară la majoritatea pacienţilor (85%), moderat-severă la 15% dintre pacienţi, iar 5% dintre pacienţi au nevoie de ventilaţie în secţiile de reanimare pentru insuficienţă respiratorie acută.

Spitalele sunt copleșite și nevoia de tratamente salvatoare este disperată. Spitalul unde lucrez este afectat într-o mică proporţie de epidemie, fiind situat în zona centrală a Franţei. Zonele cele mai afectate sunt estul Franţei (Moulhuse, Colmar, Strasbourg) și zona pariziană. Activitatea în spitalul meu se desfășoară normal, programul clasic este 8.30 - 18.30 cu 2 ore pauză, la prânz. După spital se merge acasă.

Aţi avut pe secţie pacienţi cu SARS-CoV-2?

Da, am avut patru pacienţi. În momentul de faţă, secţia de cardiologie și cea de terapie intensivă cardiologică sunt împărţite în două: pentru bolnavi „clasici” și pentru suspiciuni sau pacienţi cu COVID-19 confirmat. Până acum au avut o evoluţie bună.

La nivel naţional, cum au fost măsurile aplicate?

În Franţa, ca și în Italia, iniţial au fost două săptămâni de amorţeală și confuzie. Autorităţile nu au pus în practică măsurile de distanţare socială decât după ce numărul deceselor a început să depășească 100 de cazuri pe zi. Cred că era necesar ca ele să fie puse în aplicare mai devreme.

Ce puteţi să ne spuneţi despre anticoagulare? Pacientul cu COVID-19 prezintă vreo particularitate sau contraindicaţie?

Există o tendinţă la tromboze arteriale și venoase pentru bolnavii severi cu COVID-19, la fel ca în orice caz de sepsis; așadar, noi îi anticoagulăm preventiv cu enoxaparină – 0,4 ml subcutanat pe zi.

Cum credeţi că va fi schimbată medicina de această pandemie?

Este dificil de răspuns, în primul rând va trebui să vedem dacă va exista un al doilea val, așa cum este preconizat într-o lucrare recentă din The Lancet (Shunqing Xu, Yuanyuan Li, Beware of the second wave of COVID-19). Oricum, va exista o depresie economică importantă, iar oamenii vor purta aproape toţi măști atunci când vor ieși din casă, cel puţin până când un vaccin va fi descoperit (6 luni-1 an). Este o perioadă inedită, cu provocări noi, dar cred că per ansamblu lucrurile nu vor fi catastrofale.

Suedia, criticată pentru gestionarea pandemiei

Guvernul suedez a fost criticat în repetate rânduri pentru modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, din cauza absenţei restricţiilor severe. Dr. Alin Sterea-Grossu este medic specialist medicină internă la Spitalul Södertälje din Stockholm.

Dr. Alin Sterea-Grossu

Povestește că, deocamdată, muncește ca de obicei, fără program prelungit, doar anumite linii de gardă au fost dublate, și că se pregătește activarea contractului de stare de criză în Stockholm - „Krislägesavtal”.

Acesta presupune extinderea programului săptămânal de muncă de la 40 la 48 de ore și creșterea salariului de bază al personalului medical la 220%. Orele lucrate peste cele 48 de ore vor fi plătite cu 250%.

Aveţi echipamente de protecţie corespunzătoare?

La spitalul unde lucrez eu, am avut și avem echipamente adecvate de protecţie. Știm că se fac eforturi foarte mari ca ele să fie asigurate. Pe motive mai mult legate de deficit și nebazându-se pe argumente știinţifice, 21 de regiuni au scăzut nivelul echipamentului de protecţie, reglementând că sunt de ajuns viziera și șorţul de nylon, eliminând masca și mănușile.

Decizia a dus la o reacţie fermă a sindicatului și a personalului medical. Într-un spital, s-au terminat rezervele de echipament și personalul medical a încetat să lucreze pe secţiile respective. Problema deficitului a fost urgent soluţionată prin redistribuire dintr-o zonă în alta.

Care este circuitul pacienţilor care se prezintă la camera de gardă?

Aici s-au montat corturi de triaj în faţa spitalelor, unde fluxul de pacienţi cu suspiciune de coronavirus este direcţionat către un „UPU COVID-19”. Toţi pacienţii cu simptome sunt internaţi izolat pe secţii special destinate.

Dacă rezultatul la test vine negativ și avem în continuare suspiciune, trimitem pacienţii la CT de torace și repetăm analiza din spută. Deoarece un număr destul de mare de pacienţi s-a prezentat cu dureri abdominale, chirurgii / urgentiștii folosesc echipamentele de protecţie la o scară mai largă acum. În multe spitale, la orice CT de abdomen se face automat și CT de torace.

Orice pacient care trebuie operat în urgenţă e testat pentru SARS-CoV-2 și i se face și un CT de torace. Pacienţii cu operaţii planificate, care nu pot fi amânate, sunt doar testaţi. În ultimul timp s-au prezentat pacienţi cu hiperglicemie, aritmii, dureri abdominale etc. Spre surprinderea noastră, analiza PCR a venit pozitivă. Tabloul clinic al COVID-19 este foarte variat și asta ne-a făcut să gândim mai extensiv.

Aţi tratat pacienţi cu SARS-CoV-2?

Da, la spitalul unde lucrez, avem aproape cinci secţii cu pacienţi COVID-19. Prin rotaţie, lucrăm toţi pe secţiile respective. Toate spitalele din Stockholm au mulţi pacienţi. În așteptarea vârfului curbei de pacienţi infectaţi se amenajează noi secţii, se construiește/adaptează mult în fiecare spital. Săptămâna asta, s-a deschis în Stockholm un spital cu 600 de locuri, amenajat într-un centru imens de conferinţe.

Aveţi un protocol special pentru această situaţie?

Avem protocoale și reguli care se actualizează zilnic și ne sunt comunicate pe e-mail. Zilnic, la ora prânzului, avem teleconferinţă cu spitalele din jur. Când se produc modificări majore, avem ședinţe cu șefii de clinică.

Ce scheme de tratament utilizaţi în spital?

Este foarte greu să ţinem pasul cu actualizările. Săptămâna trecută, s-a scos clorochin-fosfatul din protocolul de tratament, din cauză că au fost sesizate multe fenomene de cardiotoxicitate. Pacienţii cu COVID-19 au adesea risc de embolii. D-dimerii crescuţi la internare au fost asociaţi cu mortalitate crescută, în anumite studii.

La noi, toţi pacienţii care sunt internaţi, suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19 primesc Dalteparin sau Tinzaparin s.c. Pacienţii COVID-19 cu tromboze diagnosticate primesc Dalteparin sau infuzie cu Heparină.

La externare, celor fără tromboze confirmate le prescriem pentru o lună Dalteparin/Tinzaparin subcutanat sau Apixaban (Eliquis) 2,5 mgx2. Cei cu tromboze sunt trataţi după recomandările medicului.

În rest, tratamentul este cel simptomatic, oxigen, paracetamol, evităm să dăm fluide intravenos. În cazurile severe, internate pe terapie intensivă, tratamentele pot varia după ce consultăm infecţionistul.

La nivel naţional, ce măsuri s-au aplicat?

Autorităţile suedeze au plecat de la premiza că virusul va fi un timp îndelungat în societate deoarece nu avem imunitate. Singura variantă este să ne imunizăm, prin infecţie sau vaccinare.

Un vaccin nu va exista în viitorul apropiat. Interesul lor este să controleze rata de infectare, astfel încât sistemul de sănătate să poată face faţă, și în felul ăsta să putem dobândi imunitate cât mai mulţi cetăţeni.

S-au luat măsuri ca persoanele aflate în grupele de risc să nu fie infectate. Mai mult decât atât, s-au gândit că economia nu poate fi blocată și nu au luat mai multe măsuri decât a fost necesar.

Ce strategii au aplicat autorităţile?

Strategia lor de control al infecţiei este condusă de autoritatea de sănătate publică, având în spate o echipă de epidemiologi, și mai puţin politic. Este important ca populaţia să poată să iasă din locuinţe, să continue să facă mișcare. Măsurile luate în exces ar putea dăuna sănătăţii publice, direct și indirect, prin producerea multor afecţiuni în viitorul apropiat sau îndepărtat.

Toate școlile au fost deschise la început, apoi au închis liceele și facultăţile. Argumentul lor a fost că închiderea școlilor ar duce la absenţa de la serviciu a multor părinţi, copiii neputând sta la bunici, care sunt o populaţie cu risc.

Pe lângă toate aceste măsuri, dar și cele privind distanţarea socială, au recomandat ca cei cu simptome de răceală să stea acasă, până la trei săptămâni nefiind necesară o adeverinţă medicală.

Cât de mult respectă populaţia măsurile?

În mare parte, populaţia ascultă de autorităţi. În fiecare zi, la orele 14 se organizează o conferinţă de presă cu autoritatea de sănătate publică, ministerul social (echivalentul ministerului sănătăţii) și alte instituţii, când ni se transmit noile măsuri. Eu sunt puţin sceptic în ceea ce privește abordarea suedeză, deoarece nu toţi respectă distanţarea socială. Cu toate astea, cred că e prea devreme să tragem o concluzie.

 

Etichete: pandemie covid-19 covid-19 masti de protectie echipamente de protectie masuri covid-19 Dr. Samantha Stancu Dr. Maria Ienulescu Dr. Alexandru Mischie Dr. Alin Sterea-Grossu spitalul marien

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC