Newsflash
Dosar

Medicamentele și riscul de hepatită toxică

de Dr. Alexandra GUȚĂ - ian. 31 2020
Medicamentele și riscul de hepatită toxică

Medicamentele sunt prima cauză de insuficiență hepatică acută în Statele Unite și în Europa, iar afectarea hepatică este adeseori incriminată în retragerea medicamentelor de pe piață.

Uneori, medicamentele pot cauza reacții adverse idiosincratice, independente de doză, care pot duce la apariția hepatitei toxice fulminante, o boală cu prognostic rezervat.

Există două forme de hepatotoxicitate: de tip intrinsec, care este dependentă de doză și de rata de metabolizare a medicamentului, și cea de tip idiosincratic. Hepatotoxicitatea intrinsecă este previzibilă și are o perioadă scurtă de latență, de obicei de la câteva ore până la câteva zile. Un exemplu de hepatotoxicitate intrinsecă este cea cauzată de acetaminofen, responsabil de peste jumătate din cazurile de insuficiență hepatică acută. Hepatotoxicitatea idiosincratică este independentă de doză, apare de obicei la doze mici, la persoanele cu o anumită susceptibilitate genetică. Se caracterizează printr-o perioadă de latență mai mare, astfel că leziunile hepatice apar după câteva săptămâni. Mecanismul de producere este imunoalergic, iar toxicitatea survine de obicei după mai multe administrări.

Stabilirea diagnosticului de afectare hepatică este adeseori anevoios, pentru că nu dispune de biomarkeri specifici.

Pericolul preparatelor naturiste

Toxicitatea suplimentelor alimentare și a medicamentelor pe bază de plante este în creștere în ultimii ani. Aceste produse au fost responsabile de aproximativ 16% dintre cazurile de insuficiență hepatică acută înregistrate între anii 2013 și 2014, față de 7% între anii 2004 și 2005. Preparatele naturiste cu cel mai mare nivel de evidență în ceea ce privește hepatotoxicitatea sunt alcaloizii pirolizidinici, urmați de Larrea tridentata, Cassia angustifolia și extractele hidroalcoolice din ceaiul verde.

În ceea ce privește modul de afectare hepatică, se pare că persoanele tinere tind să dezvolte leziuni hepatocelulare (caracterizate prin sindrom de citoliză hepatică), în timp ce persoanele vârstnice dezvoltă mai frecvent sindrom colestatic (caracterizat prin creșterea fosfatazei alcaline sau printr-un raport între TGP și fosfataza alcalină <2). Dacă raportul dintre TGP și fosfataza alcalină are o valoare cuprinsă între 2 și 5, afectarea hepatotoxică este mixtă. S-a observat că femeile dezvoltă mai frecvent colangită biliară primară sau hepatită autoimună, în timp ce bărbații dezvoltă mai frecvent colangită sclerozantă sau carcinom hepatocelular.

Stabilirea cauzalității și scorurile de severitate

Prin utilizarea scorului RUCAM elaborat de Council for International Organizations of Medical Sciences poate fi stabilit gradul de cauzalitate dintre un medicament și afectarea hepatică. Scorul cuprinde șapte secțiuni ce au în vedere relația temporală dintre expunerea la un medicament și afectarea hepatică, asocierea unor factori de risc (consumul de alcool, sarcina, vârsta de peste 55 de ani), utilizarea concomitentă a altor medicamente și alte etiologii posibile. Pentru evaluarea severității hepatitei toxice, pot fi folosite două scoruri de severitate US DILIN Drug-Induced Liver Injury Network și International DILI Expert Working Group.

În cazul unei hepatite toxice, prima măsură este reprezentată de oprirea administrării medicamentului suspicionat. În majoritatea cazurilor, acest lucru duce la remiterea spontană a afectării hepatice. Există și tratamente specifice pentru diverse etiologii ale hepatitei toxice, și anume: colistiramina, pentru afectarea determinată de leflunomidă, carnitina, pentru afectarea determinată de valproat și N-acetilcisteina, pentru hepatopatia toxică determinată de paracetamol.

Raportarea reacțiilor adverse

Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale din România pot fi raportate reacțiile adverse medicamentoase atât de către medici, cât și de către pacienți. Transmiterea unui raport de reacție adversă suspectată la medicamente este creditată cu 5 puncte EMC. Doar primele două rapoarte de reacție adversă sunt creditate.


Notă autor:

EASL Clinical Practice Guidelines: Drug-induced liver injury. J Hepatol (2019)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe