Newsflash
Dosar

INS: mai puţine cazuri de spitalizare continuă anul trecut

de Florentina Ionescu - iul. 9 2021
INS: mai puţine cazuri  de spitalizare continuă anul trecut

Cele mai recente date din statistica sănătăţii arată că spitalele românești au tratat, în anul 2020, în regim de spitalizare continuă, cu 1,6 milioane de cazuri mai puţin faţă de 2019.

image-from-rawpixel-id-259632-jpegInstitutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii, la 1 iulie, date noi despre activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii în România în 2020.

Raportul complex arată că anul trecut au funcţionat 63.000 de unităţi sanitare în sistemul de sănătate public și privat – 52.000 în mediul urban și 11.000 în mediul rural – și că unui singur medic (stomatologii au fost excluși) i-au revenit, în medie, 294 de locuitori.

În anul 2020, activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii a fost marcată de apariţia și evoluţia pandemiei de COVID-19 și, în consecinţă, de măsurile autorităţilor centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2, subliniază și comunicatul INS.

Câte spitale au funcţionat în 2020

Reţeaua sanitară din România a dispus în 2020 de 535 de spitale (sunt incluse aici: institute, centre de sănătate, centre medicale și clinici asimilate spitalelor care oferă servicii de spitalizare cu internare continuă sau servicii de internare continuă și de zi), faţă de 532 de spitale în anul 2019; 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai puţin cu 11 unităţi faţă de anul precedent (prin transformarea unora în spitale sau prin încetarea sau suspendarea temporară a activităţii altora); peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 242 de unităţi mai multe decât în anul 2019; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unităţi mai multe decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 214 faţă de anul 2019.

Dintre cele 685 de spitale și unităţi asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în 2020, numai 347 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 258 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Același raport arată că, dacă la nivelul anului 2019, erau, în medie, 10.866 de cabinete independente de medicină de familie, în 2020 numărul acestora a scăzut la 10.652.

În medie, în 2019 erau 5,6 cabinete de medicină de familie (MF) la 10.000 de locuitori, iar în 2020 numărul acestora a fost de 5,5 cabinete de MF la același număr de locuitori. Datele arată că numărul mediu de locuitori care îi revin unui cabinet de MF a fost în 2019 de 1.783, respectiv de 1.815 în 2020.

Urban vs. rural

Informaţiile furnizate de INS arată și că cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.400, comparativ cu 4.300 de cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente), comparativ cu un cabinet din urban.

Diferenţele urban – rural sunt și mai mari în ceea ce privește asistenţa medicală ambulatorie de specialitate. Aceasta este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată în cea mai mare parte în mediul urban, arată statisticile: 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, faţă de numai 533 (un număr de 22 de ori mai mic) în mediul rural.

Tabel

„În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 19 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban”, precizează INS. Aceeași discrepanţă apare comparând numărul de cabinete medicale independente de specialitate ce revin la 10.000 de locuitori: 11, 2 în mediul urban (11 în anul 2019), faţă de 0,6 în rural.

Paturi alocate pentru pacienţii cu COVID-19

Măsurile impuse de autorităţi în contextul pandemiei de COVID-19 au influenţat puternic activitatea și resursele spitalelor românești.

Astfel, 21.123 de paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate, în 2020, pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, reprezentând 15,7% din totalul paturilor pentru internare continuă.

Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către boli infecţioase (27,4% din totalul paturilor COVID-19) și către pneumologie (13,4%).

În cadrul secţiilor de ATI au fost alocate 1.489 de paturi pentru pacienţi cu COVID-19, ceea ce reprezintă 7,0% din totalul paturilor COVID-19 și 26,0% din totalul paturilor ATI.

INS precizează că sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activităţii de îngrijire a pacienţilor depistaţi cu COVID-19: 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate pentru cei cu COVID-19 au aparţinut spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit cu 342 de paturi de îngrijire continuă la îngrijirea pacienţilor cu COVID-19.

Mai mulţi medici faţă de 2019

În ceea ce privește personalul medico-sanitar, statisticile arată că în anul 2020 sistemul de sănătate din România a dispus de 65.700 de medici, în creștere cu 2.400 de medici faţă de 2019; de 18.500 de medici stomatologi, în creștere cu 1.500 faţă de 2019; de 19.500 de farmaciști, în creștere cu 1.400 faţă de anul precedent; de 152.700 de persoane cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2.400, și de 73.900 de persoane care fac parte din personalul sanitar auxiliar, în creștere cu 1.600 faţă de 2019.

Potrivit INS, reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.800 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 76 de unităţi faţă de 2019.

Paturi pentru internarea de zi și internarea continuă

Cele 685 de spitale și unităţi asimilate spitalelor românești au dispus, în anul 2020, de 134.700 de paturi pentru internare continuă (124.500 de paturi în mediul urban și 10.200 de paturi în rural) și de 9.600 de paturi de spital pentru internare de zi (numai 380 de paturi în rural).

Tot în 2020, spitalele și unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane de cazuri de internare continuă și de 3,2 milioane de cazuri de internare de zi, comparativ cu 2019, când au fost trataţi câte 4,3 milioane de pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.

Din punctul de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000, adică 91,6%) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe