Ziua
europeană a informării despre antibiotice este o iniţiativă europeană în
domeniul sănătăţii publice a Centrului European de Prevenire şi Control al
Bolilor (ECDC), marcată anual, începând încă din 2008, de campanii organizate
la 18 noiembrie, cu scopul informării despre pericolul pe care îl reprezintă
rezistenţa la antibiotice pentru sănătatea populaţiei, precum şi cu privire la utilizarea
prudentă a acestora.
În
Primul raport global de supraveghere al rezistenţei la substanţe antimicrobiene
al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publicat anul acesta, se menţionează că:
„Rezistenţa antimicrobiană la o gamă variată de agenţi infecţioşi reprezintă o
ameninţare în creştere pentru sănătatea publică, de mare interes pentru multe
ţări şi domenii de activitate. Tot mai mult, guvernele din întreaga lume au
început să acorde atenţie unei probleme atât de grave care ameninţă realizările
medicinii moderne. O eră postantibiotice, în care infecţii obişnuite şi leziuni
minore pot ucide, departe de a fi o fantezie apocaliptică, este o posibilitate
foarte reală pentru secolul 21“.
ECDC
coordonează la nivelul Uniunii Europene campania ocazionată de Ziua europeană a
informării despre antibiotice, în parteneriat cu Comisia Europeană şi Biroul
OMS Europa, având ca scop elaborarea unei platforme de sprijin pentru
campaniile naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor. În acest
context, ECDC cooperează îndeaproape cu alte agenţii europene, cum ar fi
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Agenţia Europeană
pentru Medicamente (EMA) şi participă la Grupul operativ transatlantic privind
rezistenţa antimicrobiană (TATFAR), o colaborare SUA–UE pe probleme de
rezistenţă antimicrobiană. Fiecare stat membru UE este reprezentat în Comitetul
tehnic consultativ pentru Ziua europeană a informării despre antibiotice al
ECDC, cadru în care a fost stabilit conceptul european al campaniei de
informare, ce oferă suportul necesar pentru activităţile naţionale.
În România, Ministerul Sănătăţii a organizat
şi finanţat, în 2014, la nivel naţional, campania de marcare a Zilei europene a
informării despre antibiotice, în cadrul Programului naţional de evaluare şi
promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate – subprogramul de promovare a
unui stil de viaţă sănătos. Coordonarea tehnică a acestei campanii este
asigurată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, ai cărui specialişti au
elaborat metodologia campaniei, inclusiv materialele de informare difuzate
direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi
altor organizaţii interesate (de exemplu, universităţilor de medicină şi
farmacie). Suportul informaţional este completat cu datele statistice şi
materialele furnizate de specialişti români din domeniu şi de ECDC. Direcţiile
de sănătate publică, utilizând aceste materiale, organizează la nivel local
activităţi ca diseminarea de informaţii în cabinetele medicale individuale,
farmacii, clinici private, informarea managerilor de spitale, organizarea de
simpozioane cu implicarea autorităţilor locale, interviuri la posturile locale
TV şi în presa scrisă.
Tema campaniei din acest an este
reprezentată de automedicaţia cu antibiotice. Sub sloganul „Antibioticele:
consum prudent azi = vieţi salvate mâine!“, campania adresează medicilor de
familie şi altor specialişti, farmaciştilor, managerilor spitalelor, publicului
larg, dar şi mass-mediei, o serie de mesaje cu scopul de a creşte nivelul de
conştientizare a acestora privind consumul inadecvat de antibiotice. ECDC a
elaborat în acest an o serie de mesaje-cheie pentru populaţia generală,
definind clar şi semnificaţia automedicaţiei cu antibiotice ca fiind consumul acestora
fără a consulta mai întâi un medic, prin utilizarea antibioticelor rămase de la
tratamentele anterioare sau obţinerea de antibiotice fără reţetă, de la
farmacie. În cadrul campaniei, publicul larg este informat cu privire la faptul
că bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toţi,
deoarece provoacă infecţii greu de tratat şi că, dacă luăm antibiotice în mod
repetat şi incorect, contribuim la creşterea numărului de bacterii rezistente
la antibiotice. Dacă, la un moment dat, noi, copiii noştri sau alţi membri ai
familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca acestea să nu mai aibă efect.
În concluzie, automedicaţia cu antibiotice nu reprezintă o utilizare
responsabilă a antibioticelor. Cele cinci mesaje-cheie adresate populaţiei în
acest an sunt: antibioticele pot fi prescrise numai de un medic examinator;
antibioticele nu sunt analgezice şi nu pot vindeca orice boală; luarea de
antibiotice din motive greşite, de exemplu în caz de răceală sau gripă, nu vă
ajută să vă faceţi bine mai repede şi poate avea efecte secundare; acordaţi-vă
timp pentru a vă face bine; cereţi şi sfatul farmacistului – alte medicamente
vă pot ameliora simptomele. Mesaje special dedicate au fost adresate în cadrul
acestei campanii şi prin scrisori către medicii de familie şi farmacişti,
deoarece în asistenţa primară se înregistrează (la nivel european) ponderea cea
mai mare (80–90%) a utilizării antibioticelor. Rolul medicilor şi al
farmaciştilor este deosebit de important în acest context, întrucât antibioticele
trebuie prescrise şi eliberate în mod responsabil, dar şi utilizate corect.
Experienţa din campaniile de informare de la
nivelul statelor membre ale Uniunii Europene (începând din 2008), inclusiv din
ţara noastră (începând din 2010), care au avut ca scop creşterea nivelului de
informare şi conştientizare cu privire la problematica rezistenţei la
antimicrobiene atât a populaţiei generale, cât şi a profesioniştilor din
sistemele de sănătate, a arătat că numai informarea acestora nu este suficientă.
Fenomenul creşterii rezistenţei la antibiotice este determinat de mai mulţi
factori şi sunt necesare măsuri care să se adreseze în mod integrat şi
sistematic acestor factori. Una dintre măsuri vizează accesul la instrumente
mai bune de diagnosticare rapidă. Martin Seychell, director general adjunct în
cadrul DG Sanco, a precizat că este
important să înţelegem mai bine cauzele utilizării abuzive a antibioticelor,
pentru a fi mai în măsură să contribuim la schimbarea comportamentului
individual al pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor. De foarte multe ori,
antibioticele sunt prescrise şi utilizate inutil ca „măsură preventivă“ şi nu
în scop terapeutic, ceea ce riscă să facă antibioticele ineficiente pe termen
lung. În consecinţă, este nevoie de instrumente de diagnosticare mai bune, ca
bază pentru practicile prescripţiei medicale. Pentru a ajuta medicii să decidă
când să nu prescrie antibiotic – de exemplu, în infecţiile virale – şi pentru a
facilita acceptarea de către pacienţi a acestor decizii, sunt necesare teste
rapide. În acest scop, Comisia Europeană va lansa Premiul pentru reducerea
abuzului de antibiotice la începutul anului viitor, în cadrul programului
Orizont 2020.