Newsflash
Dosar

Informare şi diagnosticare rapidă

Informare şi diagnosticare rapidă
   Ziua europeană a informării despre antibiotice este o iniţiativă europeană în domeniul sănătăţii publice a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), marcată anual, începând încă din 2008, de campanii organizate la 18 noiembrie, cu scopul informării despre pericolul pe care îl reprezintă rezistenţa la antibiotice pentru sănătatea populaţiei, precum şi cu privire la utilizarea prudentă a acestora.
   În Primul raport global de supraveghere al rezistenţei la substanţe antimicrobiene al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publicat anul acesta, se menţionează că: „Rezistenţa antimicrobiană la o gamă variată de agenţi infecţioşi reprezintă o ameninţare în creştere pentru sănătatea publică, de mare interes pentru multe ţări şi domenii de activitate. Tot mai mult, guvernele din întreaga lume au început să acorde atenţie unei probleme atât de grave care ameninţă realizările medicinii moderne. O eră postantibiotice, în care infecţii obişnuite şi leziuni minore pot ucide, departe de a fi o fantezie apocaliptică, este o posibilitate foarte reală pentru secolul 21“.
   ECDC coordonează la nivelul Uniunii Europene campania ocazionată de Ziua europeană a informării despre antibiotice, în parteneriat cu Comisia Europeană şi Biroul OMS Europa, având ca scop elaborarea unei platforme de sprijin pentru campaniile naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor. În acest context, ECDC cooperează îndeaproape cu alte agenţii europene, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi participă la Grupul operativ transatlantic privind rezistenţa antimicrobiană (TATFAR), o colaborare SUA–UE pe probleme de rezistenţă antimicrobiană. Fiecare stat membru UE este reprezentat în Comitetul tehnic consultativ pentru Ziua europeană a informării despre antibiotice al ECDC, cadru în care a fost stabilit conceptul european al campaniei de informare, ce oferă suportul necesar pentru activităţile naţionale.
   În România, Ministerul Sănătăţii a organizat şi finanţat, în 2014, la nivel naţional, campania de marcare a Zilei europene a informării despre antibiotice, în cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate – subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos. Coordonarea tehnică a acestei campanii este asigurată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, ai cărui specialişti au elaborat metodologia campaniei, inclusiv materialele de informare difuzate direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi altor organizaţii interesate (de exemplu, universităţilor de medicină şi farmacie). Suportul informaţional este completat cu datele statistice şi materialele furnizate de specialişti români din domeniu şi de ECDC. Direcţiile de sănătate publică, utilizând aceste materiale, organizează la nivel local activităţi ca diseminarea de informaţii în cabinetele medicale individuale, farmacii, clinici private, informarea managerilor de spitale, organizarea de simpozioane cu implicarea autorităţilor locale, interviuri la posturile locale TV şi în presa scrisă.
   Tema campaniei din acest an este reprezentată de automedicaţia cu antibiotice. Sub sloganul „Antibioticele: consum prudent azi = vieţi salvate mâine!“, campania adresează medicilor de familie şi altor specialişti, farmaciştilor, managerilor spitalelor, publicului larg, dar şi mass-mediei, o serie de mesaje cu scopul de a creşte nivelul de conştientizare a acestora privind consumul inadecvat de antibiotice. ECDC a elaborat în acest an o serie de mesaje-cheie pentru populaţia generală, definind clar şi semnificaţia automedicaţiei cu antibiotice ca fiind consumul acestora fără a consulta mai întâi un medic, prin utilizarea antibioticelor rămase de la tratamentele anterioare sau obţinerea de antibiotice fără reţetă, de la farmacie. În cadrul campaniei, publicul larg este informat cu privire la faptul că bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toţi, deoarece provoacă infecţii greu de tratat şi că, dacă luăm antibiotice în mod repetat şi incorect, contribuim la creşterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Dacă, la un moment dat, noi, copiii noştri sau alţi membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca acestea să nu mai aibă efect. În concluzie, automedicaţia cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a antibioticelor. Cele cinci mesaje-cheie adresate populaţiei în acest an sunt: antibioticele pot fi prescrise numai de un medic examinator; antibioticele nu sunt analgezice şi nu pot vindeca orice boală; luarea de antibiotice din motive greşite, de exemplu în caz de răceală sau gripă, nu vă ajută să vă faceţi bine mai repede şi poate avea efecte secundare; acordaţi-vă timp pentru a vă face bine; cereţi şi sfatul farmacistului – alte medicamente vă pot ameliora simptomele. Mesaje special dedicate au fost adresate în cadrul acestei campanii şi prin scrisori către medicii de familie şi farmacişti, deoarece în asistenţa primară se înregistrează (la nivel european) ponderea cea mai mare (80–90%) a utilizării antibioticelor. Rolul medicilor şi al farmaciştilor este deosebit de important în acest context, întrucât antibioticele trebuie prescrise şi eliberate în mod responsabil, dar şi utilizate corect.
   Experienţa din campaniile de informare de la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene (începând din 2008), inclusiv din ţara noastră (începând din 2010), care au avut ca scop creşterea nivelului de informare şi conştientizare cu privire la problematica rezistenţei la antimicrobiene atât a populaţiei generale, cât şi a profesioniştilor din sistemele de sănătate, a arătat că numai informarea acestora nu este suficientă. Fenomenul creşterii rezistenţei la antibiotice este determinat de mai mulţi factori şi sunt necesare măsuri care să se adreseze în mod integrat şi sistematic acestor factori. Una dintre măsuri vizează accesul la instrumente mai bune de diagnosticare rapidă. Martin Seychell, director general adjunct în cadrul DG Sanco, a precizat că este important să înţelegem mai bine cauzele utilizării abuzive a antibioticelor, pentru a fi mai în măsură să contribuim la schimbarea comportamentului individual al pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor. De foarte multe ori, antibioticele sunt prescrise şi utilizate inutil ca „măsură preventivă“ şi nu în scop terapeutic, ceea ce riscă să facă antibioticele ineficiente pe termen lung. În consecinţă, este nevoie de instrumente de diagnosticare mai bune, ca bază pentru practicile prescripţiei medicale. Pentru a ajuta medicii să decidă când să nu prescrie antibiotic – de exemplu, în infecţiile virale – şi pentru a facilita acceptarea de către pacienţi a acestor decizii, sunt necesare teste rapide. În acest scop, Comisia Europeană va lansa Premiul pentru reducerea abuzului de antibiotice la începutul anului viitor, în cadrul programului Orizont 2020.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe