Ruxandra Christodorescu este medic primar
cardiologie și medicină internă la Clinica de cardiologie ASCAR din Spitalul
Clinic Municipal de Urgență Timișoara și șef de lucrări la UMF „Victor Babeș”
Timișoara.
Este membru în boardul Societății Române de Cardiologie și președinta grupului
de lucru de insuficiență cardiacă al SRC.
Parisul a găzduit, între 28 aprilie
și 2 mai, Congresul european de insuficiență cardiacă. Cu această ocazie, au
fost discutate o serie de teme importante privind managementul insuficienței
cardiace prin prisma rezultatelor unor studii clinice și registre.
În cadrul sesiunii late-breaking
trials au fost discutate rezultatele trialului TRUE-AHF de către Milton Packer
(Baylor University Medical Center, Dallas), unul din principalii investigatori.
Acesta a arătat că infuzia de 48 ore a uralitidului, administrat „foarte
precoce”, la aproximativ șase ore de la prezentarea pacientului cu insuficiență
cardiacă acută, nu reduce mortalitatea cardiovasculară la 36 de luni. De
asemenea, nu există efecte pozitive pe end-point combinat la 48 de ore
(ameliorare moderată sau semnificativă a simptomelor la șase, 24 și 48 de ore,
fără agravarea insuficienței cardiace sau deces). Lipsa oricărui beneficiu a părut
surprinzătoare pentru investigatori în contextul în care preparatul a arătat
beneficii hemodinamice certe, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale, reducerea
wall-stress-ului și apariția hemoconcentrației. O analiză mai amănunțită a
respectării criteriilor de includere la pacienții randomizați a arătat că 17%
din pacienții incluși nu au fost eligibili pentru studiu. Mergând mai departe
cu analiza datelor statistice, Milton Packer a arătat că, la pacienții
eligibili, uralitidul a avut efect benefic, iar la cei neeligibili nu a avut
același efect. S-a observat că utilizarea concomitentă a două preparate
vasodilatatoare la pacienții cu insuficiență cardiacă acută nu este nici
benefică și nici recomandată. De asemenea, s-a mai subliniat importanța majoră
a respectării criteriilor de includere în studiile clinice pentru a obține
rezultate pozitive.
Un alt moment foarte așteptat a fost
prezentarea datelor din trialul RELAX-AHF2, la care au contribuit și centre din
România. Plecând de la rezultatele foarte promițătoare ale primului trial,
RELAX-AHF, cercetarea a fost extinsă la un număr mult mai mare de pacienți,
peste șase mii, înrolați în cinci sute de centre din 34 de țări. Deși o parte a
rezultatelor privind efectul favorabil al serelaxinei la nivelul biomarkerilor
a fost reprodus și implicit asupra organelor-țintă, rezultatul final – scăderea
mortalității cardiovasculare la 180 de zile, a mortalității de toate cauzele și
ameliorarea insuficienței cardiace la cinci zile nu a fost obținut. Așadar,
trialul RELAX-AHF2 a fost neutru. În următorul interval, vor fi făcute o serie
de alte analize de subgrup pentru a evidenția eventuale efecte benefice la
anumite categorii de pacienți.
O sesiune foarte așteptată a fost
cea dedicată registrelor de insuficiență cardiacă. Prima prezentare a fost a
profesorului Michel Komajda (Franța), care a comunicat rezultatele registrului
Qualify. Obiectivul a fost evaluarea impactului asupra prognosticului
pacienților cu insuficiență cardiacă a aderenței medicului la recomandările ghidurilor
pe o perioadă de șase luni. Au fost incluși peste șapte mii de pacienți în 547
de centre din 34 de țări, printre care și România. Rezultatele registrului au
arătat că prognosticul pacienților cu insuficiență cardiacă cronică este
semnificativ influențat de aderența la medicația recomandată de ghiduri în ceea
ce privește IECA/BRA, beta-blocantele, blocanții de receptori
mineralocorticoizi și ivabradina la cel puțin 50% din doza recomandată.
Rezultate foarte interesante a
comunicat Ovidiu Chioncel (București) pentru registrul The ESC Heart Failure
Long Term. Au fost analizate datele privind fenotipurile clinice și evoluția
pacienților spitalizați cu insuficiență cardiacă acută din șase regiuni –
Europa de Nord, Est, Vest, Sud, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Au fost
incluse 21 de țări, 211 centre și 6.629 de pacienți. Rezultatele registrului
demonstrează importanța caracterizării corecte și sistematice a pacienților cu
insuficiență cardiacă acută, evoluția în spital și îmbunătățirea managementului
lor. Rata evenimentelor adverse intra- și postspitalizare rămâne ridicată, ceea
ce dovedește încă o dată severitatea acestui sindrom. Au fost observate
diferențe semnificative privind evoluția atunci când pacienții au fost
stratificați după profilul lor clinic, tensiunea arterială sau fenotipuri de
congestie/hipoperfuzie. Pacienții care supraviețuiesc șase luni după
spitalizare sunt un grup mai eterogen și prognosticul lor la un an este mai
puțin influențat de profilul clinic la internare sau de valoarea tensiunii
arteriale sistolice.
Informațiile obținute din noile
studii clinice și registre vor avea un impact important asupra practicii
cardiologice în viitorul apropiat, atât prin rezultatele obținute, cât mai ales
prin noi probleme identificate, care își așteaptă răspunsul prin alte trialuri.