Ministerul Sănătăţii a publicat patru
documente care detaliază teoretic în ce va consta pachetul de servicii medicale
de bază oferit în spital, în policlinici, la medicul de familie şi în cadrul
asistenţei medicale primare. Tot ce înseamnă medicina de urgenţă va intra în
acest pachet de bază.
După mai bine de şase ani de când autorităţile
române încearcă să definească clar serviciile medicale la care au dreptul plătitorii
români de contribuţii de sănătate, iată că Ministerul Sănătăţii publică patru
documente care detaliază pachetul de bază. „Este o prima formă, perfectibilă,
pe care o supunem astazi dezbaterii publice“, a precizat ministrul sănătăţii,
Eugen Nicolaescu, care speră să vadă proiectul funcţional până la 1 februarie
2014.
Prima veste, importantă pentru pacienţi:
pachetul de bază va fi gratuit atât pentru cei care-şi plătesc contribuţia la
stat, cât şi pentru cei care nu o plătesc.
Începând cu 2014, asistenţa medicală se va
acorda în România prin pachetul de bază, pachetul programelor naţionale şi
pachetul de asigurări suplimentare private. Între primele două, asemănarea,
faptul că ambele sunt gratuite pentru toată lumea, e mult mai importantă decât
diferenţa – sursa de finanţare. Despre ultimul, asigurările private, ştim
deocamdată doar că va fi finalizat până la sfârşitul anului.
PACHETUL DE BAZĂ ÎN MEDICINA PRIMARĂ
Statul se angajează să ia în evidenţă toate
femeile gravide încă din primul trimestru şi să le supravegheze lunar până la
naştere şi până la o lună după naştere. Pachetul de bază va garanta opt
consultaţii realizate de medicul de familie, pe perioada întregii sarcini,
pentru fiecare gravidă. Toate 
investigaţiile şi tratamentele vor fi asigurate
gratuit de la luarea în evidenţă până la o lună după naştere.
Statul se angajează să mobilizeze şi să
monitorizeze persoanele vulnerabile în programe de screening oncologic, precum
cel pentru cancer de col uterin (testare o dată la 5 ani) sau cancer colorectal
(testare la 2–3 ani).
Statul se angajează să prevină, combată şi
monitorizeze tuberculoza (prin consult de specialitate de trei ori pe an) şi
alte boli epidemice.
Statul se angajează să asigure pacienţilor
cu probleme de sănătate mintală vizite la domiciliu, monitorizarea evoluţiei
bolii, terapie comportamentală etc.
Statul se angajează să asigure servicii de
îngrijire paliativă pentru pacienţii aflaţi în stadiul terminal al unei boli.
PACHETUL DE BAZĂ LA
MEDICUL DE FAMILIE
În
cazul medicinii de familie, pachetul de bază va avea ca obiectiv „asigurarea
serviciilor esenţiale (minime)“. Ce înseamnă servicii esenţiale/minime la
medicul de familie?
• consultaţii
preventive o dată pe an la copiii între 4 şi 18 ani;
• două
consultaţii succesive pentru persoanele sănătoase între 18 şi 39 de ani o dată
la 3 ani;
• trei
consultaţii succesive pe an pentru toate persoanele peste 40 de ani;
• pentru
pacienţii cu risc înalt de boală cardio-vasculară, cu diabet tip 2, BPOC
(bronhopneumopatie obstructivă cronică), depresie şi sindrom anxios se vor
asigura la început trei–patru consultaţii pe an şi apoi una–două consultaţii
anuale în perioada monitorizării bolii;
• pacienţii cu alte boli cronice vor avea
dreptul la un singur consult anual la medicul de familie, un singur consult
anual la specialist şi un singur set de analize pe an;
• pacienţii cu boli nou-apărute, în episod
acut, vor avea dreptul la una–două consultaţii la medicul de familie/episod şi
una–patru analize;
• eliberarea tuturor actelor privind starea
de sănătate (concediu medical, reţete, scutiri pentru copii etc.) sunt incluse
în acest pachet dacă pacientul se află pe lista respectivului medic de familie.
PACHETUL DE BAZĂ LA SPITAL
Cea mai importantă propoziţie din documentul
publicat de Ministerul Sănătăţii şi intitulat „Pachet Spital“ face referire la
faptul că „în patologia internată în spitalele din România sunt în continuare o
serie de afecţiuni a căror rezolvare poate fi realizată prin alte tipuri de
servicii decât internări în secţii de acuţi“. Observaţia este corectă şi
destule dintre cazurile internate în spitale, în special în secţiile
non-chirurgicale, ar putea fi foarte bine tratate la medicul de familie sau în
ambulatoriu, rezultând o economie semnificativă.
Însă, în cazul acestui document, exprimarea
nu este îndeajuns de clară, dar, până la apariţia unor precizări din partea
autorităţilor, se poate concluziona că pachetul de bază va cuprinde la nivelul
spitalului următoarele:
• spitalizarea de zi, care nu durează mai
mult de 12 ore şi se realizează de obicei pentru investigaţii/tratamente
invazive, cu potenţial risc sau care nu pot fi realizate în ambulatoriu din
cauza lipsei medicilor sau a aparaturii. Printre acestea sunt enumerate radioterapia, chimioterapia (dar 
nu pe o
durată mai mare de 6 ore), dializa, terapie complexă pentru pacienţii cu afecţiuni
psihiatrice, intervenţii chirurgicale care nu necesită o internare mai mare de
12/24 de ore;
• în cazul spitalizării continue se înţelege,
din documentul publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii (dar acesta necesită
clarificări suplimentare!), că în pachetul de bază vor fi incluse bolile
„pentru care prin serviciile prespitaliceşti existente nu se poate realiza rezolvarea cazurilor“. Înţelegem din această
formulare că pachetul de bază va include toată gama largă a bolilor care
necesită spitalizare. Ministerul Sănătăţii este dator să ofere clarificări
suplimentare.
Este
apoi enumerată o listă de peste 300 de diagnostice pentru care se solicită spitalelor
să reducă gradual internările, aceste diagnostice putând fi tratate şi în afara
spitalului. Doar că multe dintre acestea sunt diagnostice banale precum
obezitatea datorată excesului caloric, tulburări de adaptare, cefalee,
conjunctivită cronică, otite, rinite, hemoroizi etc.
Printre
bolile mai cunoscute trecute pe această aparentă listă negativă se numără:
• pneumoniile virale;
• diabetul
de tip 2 necomplicat;
• ateroscleroza
cerebrală;
• cardiomiopatiile
ischemice şi bolile valvulare;
• astmul;
• ulcerul
necomplicat;
• hepatita
alcoolică şi pancreatita alcoolică;
• osteoartroza;
• diareea
şi infecţiile intestinale;
• hepatitele
virale tip B şi C, fără complicaţii;
•
tiroidita autoimună;
•
bronşitele şi BPOC;
•
gastroenteritele;
•
colecistita cronică,
•
coxartroza, gonartroza;
•
osteoporoza postmenopauză;
•
infecţiile urinare cu localizare nespecificată;
•
fracturile multiple de coaste etc.
Toate
aceste boli vor putea fi tratate gratuit, în cadrul numărului de consultaţii
precizat mai jos, dar doar în clinicile din ambulatoriu.
PACHETUL DE
BAZĂ LA POLICLINICĂ
Creşterea
numărului consultaţiilor acordate în policlinici, adică în ambulatoriu, este un
obiectiv clar asumat de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii. Este şi
motivul pentru care cele mai numeroase servicii medicale oferite în cadrul
pachetului de bază vor fi în ambulatoriu.
Ministerul
a detaliat serviciile oferite pentru fiecare specialitate în parte. În cele mai
multe cazuri, pachetul de bază va garanta un număr de patru consultaţii/an
pentru faza cronică a bolii şi două consultaţii (iniţială şi de control) pentru
faza acută. De exemplu, va fi permis următorul număr de consultaţii pentru
pacienţii diagnosticaţi cu:
• insuficienţă cardiacă, hipertensiune
severă, boli valvulare – patru consultaţii/an;
• în cadrul afecţiunilor
cardiovasculare operate – cinci consultaţii în primul an postoperator, apoi două
consultaţii/an şi, începând cu al treilea an, o consultaţie/an;• diabet – maximum patru consultaţii/an
în faza cronică;
• chisturi ovariene, menoragii cu sau
fără fibrom, scurgeri persistente – maximum patru consultaţii/an;
• boli gastroenterologice precum
diareea cronică, colon iritabil, sindrom dispeptic etc. – maximum patru
consultaţii/an;
• accidente vasculare cerebrale
hemoragice şi ischemice – patru consultaţii în primul an şi ulterior două
consultaţii/an;
• alergii cronice – patru consultaţii/an;
• majoritatea afecţiunilor
dermatologice – maximum patru consultaţii/an pentru faza cronică;
• hepatite virale – două consultaţii
pentru faza acută, patru consultaţii/an pentru boala cronică;
• strabism la copii, detaşări de retină,
retinopatii – maximum patru consultaţii/an.
Precizare
importantă: în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, pachetul de bază va
asigura o consultaţie la fiecare două luni într-o policlinică (în ambulatoriu),
efectuarea tratamentelor şi investigaţiilor necesare în cadrul spitalizării de
zi şi toate tratamentele şi intervenţiile chirurgicale necesare şi oferite în
cadrul Programului Naţional de Oncologie.
Tot
în cadrul pachetului de bază va fi asigurat un număr de 82 de analize dintre
cele mai obişnuite şi un număr de proceduri (în special ortopedice) dacă
acestea sunt efectuate în policlinică. De exemplu:
• endoscopii;
• colonoscopii;
• îndepărtarea
corpilor străini de pe cornee;
• biopsia
de col uterin;
• distrucţii
de papiloame genitale;
• reduceri
şi imobilizări de fracturi de claviculă, humerus, ulnare, de radius, de femur,
de peroneu, luxaţii de cot, de şold, de genunchi etc.
În
cadrul investigaţiilor imagistice (precum IRM, CT, radiografii, angiografii
etc.), acestea sunt defalcate în funcţie de afecţiunea clinică suspicionată.
Serviciile
medicale din cadrul celor 18 programe naţionale de sănătate (amintim printre
acestea pe cele de oncologie, diabet, transplant, boli cardiovasculare,
ortopedie etc.), vor fi şi ele oferite în cadrul pachetului de bază. Şi la
acestea vor avea acces atât pacienţii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi.
|
• pentru cele mai multe afecţiuni pacienţii
vor avea dreptul la patru consultaţii gratuite pe an în policlinici;
• pentru peste 300 de diagnostice (unele
banale, altele afecţiuni necomplicate precum pneumonia, ulcerul, diabetul tip 2
sau hepatitele virale) Ministerul solicită spitalelor să reducă internările;
• vor putea fi efectuate gratuit în
policlinici endoscopii şi cele mai multe analize de sânge uzuale;
• medicul de familie va fi obligat să
consulte anual copilul până ce acesta împlineşte 18 ani.
|
