Newsflash
Dosar

Fericirea în viaţa medicală

de Dr. Alina SIMACHE - ian. 18 2019
Fericirea în viaţa medicală

Termenul de burnout este cunoscut de majoritatea profesioniștilor din medicină, însă rareori este însușit cu adevărat și tratat corespunzător.

p.11 -1Profesia medicală poate fi covârșitoare. La sindromul de burnout contribuie deopotrivă programul solicitant, gărzile epuizante, scriptologia aparent infinită, urgenţele care necesită intervenţie imediată, dorinţa nestăvilită de a fi permanent la curent cu ultimele noutăţi din cercetare, noncomplianţa pacienţilor, teama de a comite erori, entuziasmul la vederea progresului surprinzător al unei persoane suferinde, dar și povara decesului.
Termenul de burnout este cunoscut de majoritatea profesioniștilor din medicină, însă rareori este însușit cu adevărat și tratat corespunzător. În acest context, întrebarea „Sunt medicii fericiţi?” schiţează zâmbete pe chipurile respondenţilor. Potrivit unui raport realizat recent de Medscape și intitulat „Fericirea și stilul de viaţă al medicilor”, răspunsul este unul afirmativ. Peste 15.000 de medici din SUA, reprezentând 29 de specialităţi, au fost chestionaţi, în perioada 27 iulie–16 octombrie 2018, cu privire la starea de fericire percepută individual, atât în mediul profesional, cât și în confortul vieţii personale. Peste jumătate din medici (52%) se consideră extrem de fericiţi sau foarte fericiţi, potrivit raportului, iar 9% afirmă că sunt nefericiţi sau extrem de nefericiţi.

Reumatologii sunt cei mai fericiţi

La clasificarea în funcţie de specialitatea medicală, reumatologii se află pe primul loc, 65% din aceștia susţinând că sunt fericiţi în viaţa personală, fiind urmaţi de mediul ORL (60%), diabetologi, endocrinologi (59%) și pediatri (58%).

p.11 -3
Fericirea în funcţie de specialităţi

 

La polul opus, neurologii par să fie cei mai nefericiţi dintre medici, numai 45% relatând o stare personală de bine, alături de infecţioniști (46%), cardiologi (47%), anatomopatologi (47%) și oncologi (49%).
Printre specialiștii care au raportat cea mai înaltă stimă de sine se numără chirurgii plasticieni (73%), urologii (68%), oftalmologii (67%), diabetologii, endocrinologii (67%) și ortopezii (66%). Contrastând cu aceștia, mai puţin de jumătate din infecţioniști (47%), oncologi (48%) și interniști (50%) susţin că au o stimă de sine crescută.

p.11 -4
Stima de sine în funcţie de specialităţi

Din fericire, peste trei sferturi din medicii intervievaţi (80%) consideră că profesia în sine are un impact pozitiv sau foarte pozitiv asupra stimei de sine, numai 4% din aceștia considerând că influenţa este una negativă.
În ceea ce privește viaţa personală, 81% din medici au declarat că sunt căsătoriţi, iar 4% că locuiesc cu un partener de viaţă stabil, în timp ce numai 6% au afirmat că sunt divorţaţi (5%) sau văduvi (1%).

p.11 -5

Starea civilă a medicilor

Deși profesia medicală are un impact important asupra relaţiilor personale, cei mai mulţi dintre respondenţi (84%) consideră că au o căsnicie bună sau foarte bună. Numai 4% din medici susţin că au căsnicii defectuoase sau au preferat să nu răspundă. Dintre specialităţi, medicii ORL (67%), chirurgii plasticieni (64%) și urologii (64%) par să aibă cele mai reușite căsnicii. În același timp, psihiatrii (45%), cardiologii (47%) și anesteziștii (47%) au raportat cele mai puţine căsnicii fericite. În privinţa persoanei alături de care au ales să își petreacă viaţa, numai 18% din cei chestionaţi afirmă că partenerii lor sunt medici, iar 27% din parteneri lucrează tot în domeniul medical.

Stilul de viaţă în profesia medicală

În general, medicii par să nu consume alcool în cantităţi exagerate. Aproximativ un sfert (26%) din respondenţi consumă mai puţin de o băutură pe săptămână, iar 21% susţin că nu consumă deloc băuturi alcoolice. Numai 8% din medici au menţionat consumul zilnic de băuturi alcoolice. p.11 -2
Aproape jumătate (49%) din medicii intervievaţi afirmă că își doresc să scadă în greutate. Dintre aceștia, medicii de sex feminin par să acorde mai multă importanţă scăderii ponderale (52%, comparativ cu 46% în cazul bărbaţilor) sau menţinerii greutăţii curente (34% femei, comparativ cu 29% bărbaţi). CDC (Centers for Disease Control and Prevention) le recomandă adulţilor să efectueze săptămânal cel puţin 150 de minute de activitate aerobică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă. În mod îngrijorător, unul din zece medici evită efortul fizic. Numai 11% din respondenţi au afirmat că au inclus exerciţiile fizice în programul zilnic, iar 34% susţin că participă la diferite activităţi fizice de două–trei ori pe săptămână.

p.11 -6
Activitatea fizică a medicilor

Câţiva dintre medicii implicaţi în realizarea raportului au ales să le împărtășească celorlalţi colegi din domeniul medical soluţiile care i-au ajutat să își îmbunătăţească viaţa. „Spuneţi NU cererilor inadecvate de a presta munca de copiști!”, „Am luat decizia de a nu practica sub așteptările iraţionale ale superiorilor”, „Încerc să îmi concentrez atenţia asupra aspectului clinic al meseriei, mai puţin asupra celui administrativ” sunt doar câteva dintre mărturisirile profesioniștilor din domeniu.

ASPECTE DEMOGRAFICE

Majoritatea medicilor chestionaţi sunt de sex masculin (62%), iar 38% din cei incluși în proiect sunt de sex feminin. În privinţa grupelor de vârstă vizate, cei mai mulţi dintre respondenţi se încadrează în categoria 50–64 de ani (45%), fiind urmaţi de categoria 35–49 de ani (35%). Numai 6% din persoanele implicate în proiect se încadrează în categoria de vârstă 28–34 de ani, în timp ce 4% fac parte din grupa de vârstă de peste 70 de ani. Din punctul de vedere al repartiţiei pe specialităţi medicale, majoritatea respondenţilor sunt medici de familie (13%), fiind urmaţi de pediatri (10%), interniști (9%) și anesteziști (8%). Specialiștii diabetologi și endocrinologi, urologii, reumatologii, oncologii, ortopezii și dermatologii, printre alţii, reprezintă doar 1% din totalul persoanelor chestionate.
Fie că o definim drept o stare de bine, bucurie intensă sau emoţie pozitivă, cert este că fericirea este lăuntrică, oglindându-ne propriile fapte.

p.11 -7
Sunt medicii fericiţi în afara mediului profesional?

Deși rezultatele raportului prezentat nu pot fi generalizate, acesta incluzând un lot redus de medici și fiind limitat la teritoriul SUA, este îmbucurător să aflăm că peste jumătate din respondenţi se consideră fericiţi. Într-o lume din ce în ce mai stresantă, lucrând într-un mediu extrem de solicitant, mulţumirea sufletească și fericirea regăsită în esenţa nobilă a meseriei par să învingă neîncetat aspectele tenebroase ale vieţii medicale.

ETICHETEburnout

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe