Encefalita este o inflamaţie a creierului, inflamaţie care, uneori, poate cuprinde și meningele, situaţie în care vorbim despre meningoencefalită. Este o afecţiune care pune viaţa în pericol și necesită îngrijire medicală de urgenţă. Nu este o afecţiune foarte frecventă, în schimb, poate fi deosebit de gravă. Oricine poate fi afectat, indiferent de vârstă, dar encefalita la copii și encefalita la persoanele în vârstă prezintă cel mai mare risc de evoluţie severă.

        În cele mai multe cazuri, cauza infecţiei nu este identificată. Virusurile sunt cel mai des implicate în apariţia acesteia: herpes simplex 1 (HSV-1), virusul varicelo-zosterian și arbovirusurile. Cauza cea mai frecventă a encefalitei sporadice, în toată lumea, este virusul herpes simplex tip 1.

        Creșterea numărului de călătorii, migraţia și, în general, frecvenţa crescută a deplasărilor populaţiei ne pot pune în situaţia de a diagnostica și cazuri puţin frecvente în zona noastră geografică, așa cum s-a întâmplat în cazul encefalitei cu virusul West Nile. Acesta este un arbovirus transmis de ţânţari, frecvent întâlnit în anumite zone din Africa, necunoscut până în 1999 în Statele Unite, importat în New  York și extins ulterior în Canada. Cei care călătoresc în Europa Centrală și de Est pot dezvolta encefalite transmise de căpușe (tick borne encephalitis, TBE), determinate de arbovirusuri endemice în zonele respective.

Tipuri de virusuri incriminate

        Encefalita transmisă de căpușe este o boală infecţioasă virală umană care implică sistemul nervos central. TBE este cauzată de virusul encefalitei transmise prin căpușe (TBEV), membru al familiei Flaviviridae, izolat iniţial în 1937. Sunt descrise trei subtipuri de virus: TBEV european sau occidental, TBEV siberian și TBEV din Orientul Îndepărtat (cunoscut anterior ca virusul rusesc al encefalitei de primăvară-vară, RSSEV).

        Familia Flaviviridae include mai multe virusuri transmise de căpușe, care afectează oamenii. Aceste virusuri sunt strâns legate de TBEV și TBE din Extremul Orient și includ virusul febrei hemoragice Omsk în Siberia, virusul bolii pădurii Kyasanur, în India, și ruda sa apropiată, virusul Alkhurma în Arabia Saudită. Alt membru al acestei familii este Louping ill virus (Regatul Unit) – provoacă boli în primul rând la oi și a fost raportat ca fiind cauza unei boli asemănătoare TBE la lucrătorii de laborator și la persoanele care au contact cu oile bolnave (de exemplu, medicii veterinari, măcelarii). În SUA și Rusia, un alt flavivirus transmis de căpușe, virusul Powassan, este responsabil de encefalită la om.

Transmiterea

        Căpușele, în special căpușele familiei Ixodidae, acţionează atât ca vector, cât și ca rezervor pentru TBEV. Gazdele principale sunt rozătoarele mici, oamenii fiind gazde accidentale. Animalele mari servesc ca gazde de hrănire a căpușelor, dar nu joacă un rol în menţinerea virusului. Cazurile de TBE apar la oameni cel mai frecvent în zonele rurale și în cea mai înaltă perioadă de activitate a căpușelor (între aprilie și noiembrie). TBE poate fi transmisă la om imediat, după o singură înţepătură de căpușă. De asemenea, infecţia poate urma consumului de lapte crud de la capre, oi sau vaci infectate. Infecţiile de laborator erau frecvente înainte de utilizarea vaccinurilor și de aplicarea măsurilor de siguranţă pentru biosecuritate, menite să prevină expunerea la aerosoli infecţioși. Transmiterea de la persoană la persoană nu a fost raportată, cu excepţia transmiterii verticale, de la mamă infectată la făt.

Semne și simptome

        Perioada de incubaţie a TBE este de obicei de 7-14 zile, asimptomatică. Au fost raportate incubaţii mai scurte în infecţiile transmise prin lapte. Spre deosebire de TBE din Orientul Îndepărtat, TBE europeană este mai severă la adulţi decât la copii, unde meningita este mai frecvent observată. În cazul TBE nu există semne precoce vizibile, iar boala evoluează în două faze.

        În prima fază, pacientul acuză simptome asemănătoare gripei timp de 2-7 zile (dureri musculare, cefalee, oboseală și subfebrilitate (37,7), după care devine asimptomatic timp de 2-10 zile. O a doua fază a bolii apare la 20-30% dintre pacienţi și constă în apariţia unei infecţii potenţial grave a sistemului nervos central (creier, măduva spinării). Pacienţii pot dezvolta o boală clinică cu simptome de meningită (de exemplu, febră, cefalee și redoare de ceafă), encefalită (de exemplu, somnolenţă, confuzie, tulburări senzoriale și/sau anomalii motorii, cum ar fi paralizia) sau meningoencefalită. Tratamentul constă în măsuri de susţinere, care ajută la gestionarea simptomelor, într-o unitate medicală specializată.

        Perioada de convalescenţă sau de recuperare poate fi lungă, iar incidenţa sechelelor poate varia între 30% și 60%, cu simptome neurologice pe termen lung sau chiar permanente. Au fost raportate sechele neuropsihiatrice la 10-20% dintre pacienţi.

        Gama de manifestări clinice poate fi observată după infectarea cu oricare dintre subtipurile de virus TBE. Simptomatologia bifazică (febră, apoi tulburări neurologice) este frecventă după infecţia cu subtipul TBE european sau occidental. Infecţiile cu subtipul TBE din Orientul Îndepărtat sunt în general mai severe, iar rata mortalităţii este mai mare. Subtipul siberian la copii ar putea fi responsabil pentru encefalita cronică.

        În general, în TBE europeană, mortalitatea este mică, de aproximativ 1-2%, decesele intervenind la 5-7 zile după apariţia semnelor neurologice.

Risc de expunere

        TBE este o boală infecţioasă importantă în multe părţi ale Europei, în fosta Uniune Sovietică și Asia, corespunzătoare distribuţiei rezervorului de căpușe ixodide. Anual sunt raportate 10.000-12.000 de cazuri. Se consideră că povara reală a bolii este semnificativ subestimată.

        În zonele endemice de boală, persoanele cu expunere recreativă sau profesională la mediul rural sau în aer liber (de exemplu, vânători, turiști în corturi și rulote, lucrători forestieri, fermieri) sunt potenţial expuse riscului de infectare prin contactul cu căpușele infectate.

Diagnostic

        Diagnosticul se stabilește pe baza simptomatologiei. Diagnosticul de laborator constă în izolarea virusului din sânge în timpul primei faze a bolii sau în detectarea IgM specific, fie în sânge, fie în LCR, în timpul celei de-a doua faze a bolii.

Tratament

        Nu există o terapie medicamentoasă specifică pentru TBE. Meningita, encefalita sau meningoencefalita necesită spitalizare și îngrijire de susţinere, bazată pe severitatea sindromului. Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii, pot fi luate în considerare în circumstanţe specifice, pentru ameliorarea simptomatică. Poate fi necesară intubarea și susţinerea prin ventilaţie asistată.

Prevenție

TBE este o afecțiune gravă, pentru care nu există tratament specific. O treime dintre cazuri dezvoltă complicații pe termen lung (spasme musculare, ataxie, convulsii, paralizie și afectarea temporară a memoriei). Probabilitatea ca o persoană nevaccinată, care călătorește în zone endemice, să se îmbolnăvească este de 1 la 10.000.

La fel ca alte boli infecțioase transmise prin căpușe, infecția cu TBEV poate fi prevenită prin utilizarea repelenților de insecte și a îmbrăcămintei de protecție, pentru a limita mușcăturile de căpușe. Evitarea, pe cât posibil, a zonelor împădurite sau perimetrelor cu arbuști, afectate puternic de căpușe, începând din primăvară și până toamna, purtarea îmbrăcămintei adecvate (culoare deschisă, bluze cu mânecă lungă, pantaloni lungi, introduși în șosete), utilizarea substanțelor repelente împotriva insectelor, vaccinarea, în cazul existenței unui risc de a contracta TBE, reprezintă cele mai eficiente măsuri.

Unele dintre infecții pot fi prevenite prin vaccinare:

• vaccinul împotriva encefalitei japoneze (este recomandat pentru călătoriile în zone din Asia);
• vaccinul împotriva encefalitei de căpușă, este recomandat pentru cei expuși riscului de îmbolnăvire sau cei care călătoresc în zone endemice, Europa centrală și de Est. Poate fi administrat atât adulților, cât și copiilor cu vârsta peste 1 an.

Informații despre TBE puteți găsi și accesând www.desprecapuse.ro. Pentru a afla mai multe informații despre opțiunea vaccinării este recomandat să ne adresăm unui profesionist în domeniul sănătății.

Viza ANMDMR Nr. 9799E din 06.07.2020