Newsflash
Dosar

Ebola. Cel mai pesimist scenariu: peste un milion de cazuri

de Alexandra NISTOROIU - oct. 14 2014
Ebola. Cel mai pesimist scenariu: peste un milion de cazuri
Între 550.000 şi 1,4 milioane de oameni din Africa de Vest ar putea fi infectaţi cu virusul Ebola până la 20 ianuarie 2015. Este concluzia înfricoşătoare a unui studiu publicat de CDC la 23 septembrie 2014. Maximul este estimat pe baza faptului că actualele cifre oficiale sunt mult sub cele reale. Experţii CDC spun că este probabil ca, până în prezent, aproximativ 15.000 de persoane să fie deja infectate. CDC a precizat, însă, că prognozele sunt estimate pe datele disponibile la finalul lunii august, astfel că ele nu iau în seamă creşterea eforturilor internaţionale pentru stoparea epidemiei din ultima perioadă.
Potrivit analizei CDC, publicate în Morbidity and Mortality Weekly Report, cazurile raportate în Liberia se dublează la fiecare 15–20 de zile, în vreme ce în Sierra Leone se dublează la fiecare 30–40 de zile. Esenţa analizei CDC este un model matematic numit EbolaResponse, care le permite cercetătorilor să vadă cum diferite acţiuni influenţează cursul epidemiei. Modelul arată, de pildă, că, dacă până la sfârşitul lui decembrie, 70% din pacienţi au parte de tratament sau de o înmormântare sigură (în caz că eforturile medicale eşuează), epidemia va începe să scadă în dimensiune şi se va încheia până la sfârşitul lui ianuarie 2015. Proiecţiile experţilor CDC spun şi că fiecare întârziere de 30 de zile în atingerea acelui decisiv procent de 70% poate tripla numărul de cazuri care se vor întâlni zilnic în punctul culminant al epidemiei.
Deşi cel mai probabil scenariul de coşmar imaginat de CDC nu va deveni realitate, în contextul creşterii eforturilor comunităţii internaţionale, analiza arată că este nevoie urgentă de măsuri de control mai eficiente şi de o mobilizare a resurselor la scară mult mai largă.
Prognoza OMS spune că, în condiţiile măsurilor actuale pentru controlul epidemiei, până la 2 noiembrie 2014, numărul total al cazurilor confirmate şi probabile va depăşi 20.000, distribuite astfel: 5.740 în Guineea, 9.890 în Liberia şi 5.000 în Sierra Leone. Potrivit datelor colectate de OMS pe baza raportărilor realizate de ministerele sănătăţii din cele trei ţări sever afectate de epidemie, numărul total al cazurilor confirmate, probabile şi suspecte din Sierra Leone, Guineea şi Liberia la 20 septembrie era de 5.843, din care 2.803 fatale. OMS a avertizat şi de această dată că infecţiile sunt mult subraportate.
348 de profesionişti în sănătate au contractat infecţia lucrând în acţiunile de răspuns la epidemie, iar 186 din ei au murit.

 

Şase luni de epidemie

 

Raportul echipei OMS, publicat online în New England Journal of Medicine la 22 septembrie, oferă prima analiză cuprinzătoare a datelor privind supravegherea epidemiologică în epidemia din Africa de Vest. Studiul a inclus cele 3.343 de cazuri confirmate şi 667 de cazuri probabile documentate până la 14 septembrie 2014 în Guineea, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria. Majoritatea pacienţilor au vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani, iar 49,9% sunt bărbaţi. Evoluţia infecţiei – inclusiv semnele şi simptomele, perioada de incubaţie (11,4 zile) şi rata de reproducere – este similară cu cea descrisă în epidemiile anterioare de febră hemoragică Ebola.
Ratele de reproducere a infecţiei (numărul de persoane pe care le va infecta o persoană infectată) sunt estimate, în acest moment, la 1,81 în Guineea, 1,51 în Liberia şi 1,38 în Sierra Leone. Rata de mortalitate este estimată la 70,87% pentru persoanele cu manifestări clinice ale infecţiei. Rata mortalităţii pentru cazurile spitalizate este de 64,3%. Diferenţa sugerează că internarea într-un centru de tratament creşte rata de supravieţuire, dar şi că infecţiile din rândul pacienţilor nespitalizaţi este mai probabil să fie detectate dacă sunt fatale. Liberia a raportat un procent neobişnuit de mare de decese în rândul cazurilor suspecte (pacienţi cu simptome ale infecţiei, dar care nu avuseseră contact cu o persoană diagnosticată cu Ebola): 58%. Asta arată că, în Liberia, foarte multe cazuri reale de infecţie cu Ebola nu au fost diagnosticate înainte de a duce la deces.
Autorii studiului susţin că dimensiunea atinsă de epidemie nu este justificată de caracteristicile biologice ale virusului, ci de trăsăturile populaţiilor afectate şi de eforturile insuficiente făcute în direcţia controlului infecţiei.

 

Victimele ignoranţei pe care încercau să o oprească

 

   Mai mulţi angajaţi în domeniul sanitar şi jurnalişti au murit în Guineea, după ce un grup de localnici furioşi i-a atacat, într-un orăşel aflat în epicentrul epidemiei, anunţă AFP. Membrii echipei de promovare a sănătăţii, conduse de guvernatorul regional, au fost daţi dispăruţi la 16 septembrie. Au fost loviţi cu pietre, chiar când încercau să distribuie informaţii corecte despre prevenirea infecţiei cu Ebola. Opt cadavre au fost recuperate din fosa septică a unei şcoli. Cel puţin 21 de oameni au fost răniţi în timpul violenţelor, a anunţat poliţia locală.
   Răspândirea infecţiei cu Ebola în Guineea a fost însoţită de răspândirea fricii printre săteni, care cred că guvernul şi comunitatea internaţională nu sunt de încredere. Mulţi oameni din Guineea sunt convinşi că angajaţii din sănătate sunt parte a unei conspiraţii care fie a pornit în mod voluntar epidemia, fie chiar a inventat-o, pentru a atrage africanii în clinici şi spitale, spre a le recolta sângele şi organele. Ei cred că Ebola nu este decât o invenţie a albilor menită să îi omoare pe negri, a povestit Richard Haba, guvernatorul poliţiei locale, citat de AFP.

 

Ecologia fricii

 

Gregg Mitman, specialist în istoria ştiinţei, publică în The New England Journal of Medicine un text despre „ecologia fricii“ care înconjoară virusul. Teama manifestată faţă de medici şi asistenţi în zonele afectate este mai mult decât produsul ignoranţei şi al superstiţiei. Asemenea temeri reflectă cicatricile şi amintirile dureroase ale întâlnirilor trecute cu lumea medicală, în vestul Africii, explică Mitman. Nu este prima epidemie care pune Africa de Vest în centrul atenţiei comunităţii globale. Între 1928 şi Freetown, Sierra Leone: O femeie ia temperatura unui voluntar înainte ca acesta să manevreze stocuri de materiale medicale1929, o epidemie de febră galbenă a dus la decesele unor cercetători britanici, americani şi japonezi cunoscuţi. Documentarea fenomenului a proliferat perceperea Africii de Vest ca „mormânt al omului alb“, imagine datând din secolul al XVIII-lea. Aceste frici supravieţuiesc şi astăzi, scrie Mitman.
Expediţia în Liberia a unei echipe de la Harvard în 1926 a dus la dezvoltarea unui vaccin pentru febra galbenă. În timpul expediţiei ştiinţifice, cercetătorii colectaseră sânge, paraziţi şi tumori de la pacienţi reticenţi şi temători. Mai târziu, unul dintre cercetători a primit premiul Nobel pentru descoperirea vaccinului. „Cercetarea biomedicală a dat prea puţin înapoi Liberiei, în termeni de informare medicală şi capacitate a sănătăţii publice“, scrie Mitman. Istoria şi memoria exploatării, au rădăcini adânci în Africa de Vest, iar ele contribuie la ecologia fricii care domină astăzi cu privire la comunitatea medicală (occidentală).

 

Stare de asediu în Sierra Leone

 

   La 19 septembrie, Sierra Leone a intrat într-o carantină generalizată. Capitala Freetown, în mod normal un oraş frenetic, haotic, a arătat, pentru trei zile, ca un oraş abandonat. Localnicii au rămas, ascultători, în casele lor. Posturile de radio au difuzat nonstop jingle-uri despre necesitatea stării de asediu şi despre epidemia de Ebola, încurajându-i pe rezidenţi să rămână acasă. Străzile goale au fost străbătute doar de cei 30.000 de voluntari care au mers din casă în casă, pentru a educa oamenii cu privire la Ebola, pentru a distribui săpun şi pentru a identifica noi cazuri de infecţie. Au fost lansate însă zvonuri cu privire la faptul că săpunul pe care îl distribuiau ar fi fost otrăvitor, iar unii voluntari au fost chiar atacaţi din cauza temerilor cu privire la răspândirea bolii.
   Totuşi, autorităţile locale sunt mulţumite de rezultatul operaţiunii, care a ajutat la identificarea a 130 de cazuri noi şi descoperirea a 92 de cadavre ale persoanelor infectate, aşa că guvernul ia în calcul posibilitatea de a recurge din nou la această măsură extremă. Mulţi experţi internaţionali se îndoiseră de eficienţa unei astfel de măsuri, vocile critice incluzându-i şi pe reprezentanţii Médecins Sans Frontières. David Heymann, expert în Ebola şi profesor de boli infecţioase la London School of Hygiene and Tropical Medicine, crede însă că informarea unui număr atât de mare de oameni în timpul stării de asediu ar putea fi elementul determinant în stoparea epidemiei.

 

Teste în Africa de Vest

 

   Cele mai promiţătoare tratamente împotriva Ebola vor fi testate, pentru prima dată pe teritoriul Africii de Vest, începând cu luna noiembrie. Până atunci, cercetătorii implicaţi trebuie să organizeze infrastructura şi să recruteze personalul care va lua parte la studii. În plus, sunt aşteptate recomandările OMS cu privire la tratamentele care trebuie testate cu prioritate.
    Studiile sunt finanţate de Wellcome Trust, care a alocat un grant de 3,2 milioane de lire. Profesorul Heymann crede că plasmafereza cu sângele supravieţuitorilor ar putea fi o unealtă extrem de valoroasă în combaterea epidemiei, dar, deşi a fost folosită ad-hoc în repetate rânduri, nu a fost încă testată în context clinic. Heymann speră să colecteze suficient ser de la supravieţuitori pentru a începe studiile clinice care să probeze această ipoteză.

 

Transmiterea aeriană este improbabilă

 

   Deşi virusul care a infectat peste cinci mii de persoane în Africa de Vest evoluează rapid din punct de vedere genetic, cercetătorii cred că sunt şanse mici ca el să capete capacitatea de a se transmite prin aer – un scenariu de coşmar, care ar duce la o pandemie ce ar ucide milioane de oameni. „Cel mai probabil nu vom ajunge până acolo“, declară Ian Jones, virusolog la University of Reading, citat de Reuters.
   Într-un studiu publicat de Science în august, o echipă de cercetători care a făcut secvenţierea a 99 de genoame ale virusului Ebola, izolate din mostrele de sânge a 78 de pacienţi din Sierra Leone, a demonstrat „o rapidă acumulare a variaţiei genetice inter- şi intragazdă“. Cu alte cuvinte, mutaţii rapide ale virusului au putut fi observate încă din primele săptămâni ale epidemiei actuale.
   Spre deosebire de alte virusuri periculoase, ca hepatita B sau variola, materialul genetic al Ebola este conţinut în ARN, nu în ADN. Virusurile ARN sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se modifica rapid, fiind descrise în dese rânduri ca virusuri „neglijente“, pentru că, atunci când se replică, apar copii pline de erori. Cele mai multe dintre aceste modificări sunt mutaţii irelevante, explică Anthony Fauci, directorul Institutului american pentru alergii şi boli infecţioase, adică nu au o funcţie biologică, aşa că e foarte puţin probabil ca ele să dea virusului o nouă abilitate – aceea de a se transmite pe cale aeriană.

 

Speculă cu sângele supravieţuitorilor

 

   Sângele celor care au supravieţuit infecţiei cu virusul Ebola a început să fie comercializat pe piaţa neagră, cu promisiunea că el conţine anticorpii necesari pentru lupta cu virusul. Potrivit OMS, pacienţii infectaţi cu Ebola recurg, în disperare, la varianta cumpărării de sânge de la supravieţuitori. Eficienţa transfuziilor cu sânge de la persoanele care s-au recuperat după infecţie nu a fost încă dovedită, dar este în prezent cea mai bună speranţă pentru persoanele infectate, care ştiu că au mai puţin de 50% şanse să supravieţuiască. OMS avertizează că este nevoie de mai multe studii care să probeze eficienţa acestor transfuzii în prevenirea şi combaterea virusului. Pericolele acestui comerţ ilegal cu sânge cuprind proliferarea altor tipuri de infecţii, precum cea cu HIV. În plus, pacientul poate intra în şoc anafilactic dacă primeşte sânge netestat. OMS va lucra îndeaproape cu ţările afectate pentru a opri vânzarea serului convalescenţilor pe piaţa neagră.

 

Dezastru economic

 

Prognoza epidemiei de Ebola din Africa de Vest pentru următoarea lună, folosind datele OMS    Banca Mondială (BM) a avertizat recent că epidemia de Ebola ar putea fi un dezastru economic pentru vestul Africii şi a cerut acţiuni imediate pentru evitarea lui, prin oprirea epidemiei. Dacă transmiterea virusului va continua în Guineea, Liberia şi Sierra Leone, ţările cel mai grav afectate, „impactul economic ar putea creşte de până la opt ori mai mult, generând o lovitură cu potenţial catastrofic statelor africane deja fragile“, spun reprezentanţii BM. În unele zone, foametea a devenit un pericol chiar mai mare decât virusul. De exemplu, terenurile fertile din Lofa, cândva cea mai productivă zonă cerealieră a Liberiei, sunt acum necultivate. În acest ţinut, aproape 170 de fermieri şi rude de-ale lor au murit din cauza infecţiei cu virusul Ebola.

 

Mobilizare internaţională

 

   La 19 septembrie, Adunarea Generală ONU şi Consiliul de Securitate au anunţat aprobarea rezoluţiilor pentru crearea misiunii ONU pentru răspunsul de urgenţă la epidemia de Ebola (UNMEER), menită să blocheze răspândirea epidemiei. Este pentru prima dată în istorie când Naţiunile Unite creează o misiune ca răspuns la o urgenţă de sănătate publică. Nucleul misiunii este localizat în Accra, Ghana. „Ca să facem faţă, dimensiunea răspunsului internaţional trebuie multiplicată de 20 de ori faţă de cum este astăzi“, a declarat dr. David Nabarro, coordonatorul acţiunii din partea secretariatului general al ONU. Estimările ONU spun că va fi nevoie de un miliard de dolari americani pentru a opri răspândirea virusului. La jumătatea lunii septembrie, promisiunile financiare ale partenerilor internaţionali totalizau 338 de milioane de dolari.
   Statele Unite trimit trei mii de cadre militare în Africa de Vest pentru a sprijini logistic combaterea epidemiei. Preşedintele Obama a anunţat angajamentul SUA de a construi 17 centre pentru tratamentul infecţiei cu Ebola în Liberia.
   Guvernul britanic trimite şapte sute de paturi în Africa de Vest. Cinci milioane de lire, donate de britanici către OMS, Crucea Roşie şi MSF, au ajutat la finanţarea înmormântărilor sigure, a consilierii copiilor rămaşi orfani din cauza epidemiei, dar şi la sporirea capacităţii de diagnostic. Departamentul britanic pentru dezvoltare internaţională a anunţat un sprijin suplimentar de 20,5 milioane de lire pentru controlarea epidemiei.
    Şi Australia a oferit şapte milioane de dolari pentru combaterea epidemiei.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe