Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Dreptul medicului la propria imagine

Viața Medicală
Drd. Rareș Voroneanu vineri, 2 aprilie 2021

Zilele trecute o cunoștinţă mi-a trimis un articol de presă în care este expusă o problemă legată de faptul că o persoană care a denaturat imaginea unui medic dintr-un spital a fost obligată la plata unei sume de bani drept compensaţie.

Întrebarea firească este: cum se poate apăra medicul împotriva acestor fapte, astfel încât să nu îi fie știrbită reputaţia?

        Pe scurt, speţa sună în felul următor: o mămică a cărui copil suferea de febră a ajuns la spital cu cel mic. Fiind aglomerat și nereprezentând o urgenţă medicală, femeia a fost invitată să coboare la sectorul de primiri urgenţe și să aștepte până când îi va veni rândul la control. Profund iritată de comportamentul medicului care i-a făcut această invitaţie, femeia a făcut o postare pe una dintre reţelele de socializare, acuzându-l în mod public de faptul că nu își exercită profesia așa cum ar trebui, alterând în acest mod imaginea opiniei publice în legătură cu medicul ce era de gardă.

        Drept răspuns la postarea distribuită pe internet, medicul a acţionat-o în instanţă pe respectiva femeie. Aici apare următoarea întrebare: avem voie să denigrăm o persoană pe o reţea de socializare? Răspunsul este unul simplu: nu, nu avem voie! De ce? În primul rând, trebuie să reţinem faptul că reţelele de socializare sunt considerate „spaţiu public”. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, instanţă supremă în ţara noastră, a stabilit, prin Decizia nr. 4546 din 27 noiembrie 2016, faptul că Facebook este un „spaţiu public”. Art. 73 din Noul Cod Civil stabilește dreptul oricărei persoane la propria imagine. Ce presupune acest lucru? Pe scurt, legiuitorul a înţeles cât de importantă este imaginea unui individ în zilele noastre, ea neputând fi alterată prin simpla voinţă a altei persoane.

        Poate acum vă întrebaţi dacă libertatea de exprimare nu cumva vă este îngrădită prin articolul menţionat mai sus. Răspunsul este „Nu!”. Constituţia acordă oricărei persoane dreptul de a gândi, de a se exprima în mod liber, dar, conform articolului 30 alin. (6) din legea fundamentală, „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. Practic, legea apără imaginea indivizilor în faţa societăţii, instanţele de judecată fiind aglomerate cu plângeri de acest gen.

        Ce putem face pentru a ne apăra de aceste fapte? Soluţia este una simplă: introducerea unei cereri de chemare în judecată. Competentă este judecătoria/tribunalul în circumscripţia căruia își are domiciliul pârâtul. De ce nu o putem introduce chiar în zona în care locuim noi? Pentru că, până la finalizarea procesului, pârâtul se bucură de prezumţia de nevinovăţie, legiuitorul considerând că pagubele pe care acesta le pricinuiește cu ocazia procesului trebuie să fie coborâte la minimum posibil, în situaţia în care acesta se dovedește a fi nevinovat.

        Astfel, medicii au dreptul la repararea prejudiciului suferit. De multe ori, persoanele denigrate suferă traume, consilierea psihologică de specialitate fiind imperativă în aceste situaţii. Răspunderea delictuală a persoanelor ce aduc prejudicii de imagine altor indivizi cunoaște o bogată jurisprudenţă în ţara noastră, repararea prejudiciului prin acordarea unor sume de bani compensatorii fiind o regulă în acest tip de procese.

Etichete: drepturi imagine lege prejudiciu

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.