Problema anticorpilor anti-SARS-CoV-2 sau, mai exact, a anticorpilor de tip IgG cantitativ anti-proteină S (Spike), a devenit extrem de preocupantă în aceste zile. Mai multe teme de dispută sunt centrate pe acest subiect. Iată o serie de întrebări care se repetă.

Este important să cunoaștem nivelul de anticorpi după vaccinare?

Răspunsul este, evident, da. Altfel, apar discuţii de negare a rolului vaccinului. Citate în acest sens sunt cazurile celebrelor VIP-uri Alexandru Arșinel și Victor Socaciu, care, vaccinaţi fiind, s-au îmbolnăvit de COVID. Întrebarea noastră, în calitate de neștiutori, este: „Aveau acele persoane niveluri acceptabile de anticorpi?”. În acest sens, care este nivelul de neutralizare pe care laboratorul poate să ni-l ofere?

Când este bine să facem al doilea rapel?

Sau, altfel spus, este indicat să facem un al doilea rapel (a treia injecţie de vaccin) în funcţie de nivelul de anticorpi neutralizanţi anti-proteină S? Problematica s-a ridicat oficial în Marea Britanie și a fost enunţată și la noi, dar încă nu s-a luat o decizie pe această linie.

Autorităţile române așteaptă, ca de fiecare dată, o decizie a EMA (care de obicei întârzie) Argumentele pentru un al doilea rapel (a treia injecţie de vaccin) derivă din analiza evoluţiei anticorpilor.

Datele existente până acum, personale și ale colegilor, arată că nivelurile foarte mari de anticorpi existente în ziua 36 (T36 = 15 zile după rapel; exemplu:10.000-20.000 AU/ml) au scăzut extrem de mult, de până la zece ori, până în ziua 90 (T90 = trei luni de la prima vaccinare: exemplu: 450-1.500 AU/ml).

Și aceeași întrebare: „Care este nivelul admisibil de anticorpi neutralizanţi pentru ca o persoană vaccinată să se simtă în siguranţă?” Și pe această temă am auzit relativ recent un interviu cu prof. dr. Virgil Păunescu de la Timișoara, care a spus că nu îl interesează nivelul de anticorpi, căci domnia sa „are celule T cu memorie”.

Or, existenţa acestor celule nu poate fi verificată decât dacă te duci într-o secţie de COVID, te expui infecţiei și vezi că nu te-ai îmbolnăvit. Cine poate face acest lucru?

Când i se face vaccinul unei persoane care a trecut prin boală?

Este o întrebare frecventă în cabinetul meu, pentru că am mulţi pacienţi care au făcut COVID (mai ales paciente cu tiroidită Hashimoto). Și fiecare îmi spune altceva legat de subiect, mai ales pentru că au avut discuţii cu alţi colegi medici, care le-au recomandat să aștepte.

Colegii noștri nu au specificat care este criteriul temporal în această așteptare, dar am auzit argumente pentru intervalul 2-6 luni. Evident, argumentul biologic cel mai adecvat este nivelul de anticorpi neutralizanţi, adică cei anti-spike.

Sunt importante nivelurile de anticorpi anti-SARS-CoV-2 pentru autorităţile sanitare?

Pentru autorităţile sanitare care evaluează starea de sănătate epidemiologică a populaţiei este important a ști care sunt nivelurile de anticorpi anti-SARS-CoV-2? Dacă răspunsul ar fi afirmativ, atunci am ajunge la Normele la Contractul Cadru (NCoCa).

Pe 7 mai a avut loc o reuniune online la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu reprezentanţi ai patronatelor și sindicatelor din domeniul medical și sanitar.

Reuniunea a urmărit discutarea aspectelor de servicii paraclinice existente în NCoCa. S-au discutat aspecte legate de tarife, de condiţii de efectuare a diferitelor servicii etc.

Când s-a ajuns la lista analizelor, am remarcat că există câteva analize decontate în sistemul de asigurări, care vizează anticorpi și antigene. Întrucât mai cerusem, în discuţiile anterioare, introducerea unor noi hormoni pe acea listă (cu argumentele specifice), am intervenit și am cerut introducerea pe lista respectivă (anexa 17, pct. A. poziţiile 40-70, imunologie) a anticorpilor anti-SARS-CoV-2.

Surpriza a venit de la reprezentanţii laboratoarelor (patronate), care au refuzat să accepte așa ceva. La început m-am mirat, dar argumentul prezentat (de șefii de laborator) a fost că nu există destule fonduri pentru „capitolul Paraclinice” în bugetul FNUASS (anexa 11 a Bugetului de Stat).

Și au cerut ca un astfel de demers să fie rezolvat la nivelul Ministerului Sănătăţii (MS), printr-un fond de la anexa 2 din Bugetul de Stat, fond alocat MS. Sunt curios să știu, când apar normele, care a fost abordarea  CNAS și a Guvernului,căci NCoCa este Ordin de Ministru.

Calcule derutante privind unităţile de măsură

În ultimele luni, mulţi colegi și prieteni s-au vaccinat și și-au dozat anticorpii anti-S. Unii au avut niveluri foarte mari în AU/ml. Alţii au avut niveluri mai mici în U/ml, iar alţii au avut niveluri și mai mici în „index”.

Toată lumea discută despre corespondenţa care există între aceste niveluri. Care este tehnica cea mai adecvată pentru analiza anticorpilor anti-proteină S? Rezultatele mai vechi, de acum o lună, nu permiteau corelaţii.

Dar, de curând, am observat două rezultate provenind de la două laboratoare diferite, care enunţau o valoare comună. Este vorba despre BAU – binding antigen unit, considerată ca fiind unitatea etalon a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Enunţurile erau astfel:
• 1 BAU = 0,142 x AU/ml (de exemplu, laboratoarele Synlab);
• 1 BAU = 0,942 x U/ml (de exemplu, laboratoarele Synevo).

Dacă acceptăm aceste conversii, înseamnă că valorile AU/ml trebuie împărţite la 6,64 pentru a fi corespondente cu 1 U/ml sau, invers, dacă vrem să aflăm câte AU/ml avem după un test cu U/ml, trebuie să înmulţim cu 6,64.

Aici apare o problemă. La analizele în AU/ml se dau ca pozitive (adică există anticorpi în cantitate adecvată) valori peste 50 AU/ml. Acest prag de 50 AU/ml generează, după conversia cu 6,64, o valoare de 7,54 U/ml.

Or, laboratoarele care dau rezultatul în U/ml dau ca pozitiv, adică nivel adecvat de anticorpi, valoarea de 0,8 U/ml, ceea ce este prea mic în raport cu 7,54. Dacă privim invers, de la U/ml, și considerăm că 0,8 U/ml reprezintă nivelul adecvat de neutralizare, atunci nivelul de 50 AU/ml este prea mare, pentru că el ar trebui să corespundă unui nivel de numai 5,3 AU/ml.

Dilema apare atunci când vedem în Viaţa Medicală cum colegi de-ai noștri s-au îmbolnăvit de COVID-19 având 100 AU/ml după prima doză de vaccin (date preluate de la laboratoarele MedLife).

Oricum ar fi, cred că Ministerul Sănătăţii ar trebui să le ofere cetăţenilor României gratuitate pentru analiza de anticorpi anti-proteină S (anti-SARS-CoV-2), pentru a ști cu criterii mai clare ce este de făcut în procesul de revaccinare, precum și în cel de vaccinare a persoanelor care au trecut prin infecţie!