Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Depresia și DZ

Viața Medicală
Prof. dr. Mirela MANEA vineri, 23 noiembrie 2018
Din nefericire, DZ se asociază frecvent și cu depresia. Prevalenţa depresiei este ridicată în această tulburare, ajungând la aproximativ 9,3%, conform literaturii de specialitate. Din punct de vedere fiziopatologic, explicaţia ar fi aceea că în ambele afecţiuni nivelul cortizolului plasmatic este crescut, substanţa este luată în calcul ca fiind unul dintre factorii etiopatogenici ai depresiei. În DZ, cortizolul plasmatic determină un control deficitar al glicemiei şi, implicit, o evoluţie nefavorabilă a bolii.
Interacţiunea dintre diabetul zaharat şi depresie este complexă şi bidirecţională: boala fizică cronică poate predispune la producerea şi agravarea tulburării depresive şi invers. Se poate intra într-un cerc vicios, în care deprecierea fizică provoacă depresia, care la rândul său poate adăuga la invaliditatea condiţiei originare (6). Depresia determină scăderea controlului glicemiei chiar în prezenţa unei scheme terapeutice corecte. Pe de altă parte, hiperglicemia scade probabilitatea recuperării în cursul tratamentului depresiei şi creşte probabilitatea recurenţelor (7).
Depresia reprezenta în 2004 a treia cauză de dizabilitate la nivel mondial, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că depresia se va situa pe locul doi în anul 2020 (8). Este o tulburare afectivă subdiagnosticată, ca urmare a adresabilităţii reduse la medicul specialist, stările nefiind recunoscute ca având semnificaţie patologică. Depresia este o afecţiune cu evoluţie îndelungată, de tip cronic, care, odată diagnosticată, necesită tratament îndelungat, ca orice afecţiune somatică. În depresie există afectare la nivelul amigdalei, al cortexului prefrontal, al hipocampului. Hipocampul este locul principal al neurogenezei şi partea din sistemul limbic responsabilă pentru controlul afectivităţii, memorării şi învăţării (9). În depresie se estimează reducerea volumului hipocampului cu 10–20%.
Cortexul prefrontal scade şi el ca volum, prin moarte neuronală. El este implicat în memoria de scurtă durată şi în luarea deciziilor. De aceea, în depresie întâlnim, alături de tristeţe marcată și anhedonie, afectare cognitivă şi bradipsihie. În acest context, pacienţii vârstnici cu DZ tip 2 pot dezvolta tulburări cognitive atât prin deteriorarea cognitivă propriu-zisă, cât și prin asocierea depresiei.
 
Perturbări în depresie
Perturbările neuropsihologice produse în cazul depresiei ar putea fi incluse în următoarele sfere:
  • emoţională – include dispoziţia depresivă, ideile congruente cu starea afectivă; inutilitatea, incurabilitatea, culpabilitatea se adaugă anhedoniei, anxietăţii;  
  • motivaţională – include oboseală precoce instalată, apatie, scăderea energiei vitale şi a randamentului;
  • comportamentală – este ceea ce observă anturajul; retragerea din relaţiile familiale şi socială, demisia profesională, tendinţa la izolare cu neimplicarea în activităţile curente. Iniţierea oricărei acţiuni este un act ce necesită un mare consum de energie și se efectuează cu mare efort de voinţă.
  • cognitivă – performanţe scăzute la testele de memorie (fixare), concentrarea atenţiei şi a funcţiilor executive, performanţe profesionale scăzute.
7. Enatescu R.V., „Comorbidităţile psihiatrice și medicale cronice ale depresiei majore”, Ed. „Victor Babeș” Timișoara 2016

8. World Health Organization. The global burden of disease: 2004

9. Van der Kooy. Et al. „Depression and the risk for cardiovascular diseases: meta analysis” International Journal of .Geriatric Psychiatry. 2007; 22: 613–26

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC