„Guvernul
olandez a decis recent să înceteze producţia de vaccin, unul din motive fiind că
nu-i uşor pentru o organizaţie guvernamentală să atingă şi să menţină un nivel
tehnic şi calitativ ridicat“, spunea anul trecut dr. Marc Sprenger, director al
Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor şi fost şef al
Institutului Olandez de Sănătate Publică (RIVM), într-un interviu acordat Vieţii medicale. „Aşa că, dacă mă
întrebaţi dacă este necesar să ai o astfel de organizaţie, părerea mea personală
este că nu. Trebuie definite tipurile de vaccin necesare într-o ţară, iar apoi
trebuie văzut de unde pot fi achiziţionate cât mai ieftin posibil, nu trebuie
neapărat să ai un producător naţional“.
În
2003, prin fuzionarea unităţii guvernamentale de producere de vaccinuri cu
divizia de vaccinuri a RIVM, a fost creat Institutul Olandez de Vaccinuri
(NVI), ale cărui activităţi constau în cercetarea şi producerea vaccinurilor
(diftero-tetanic-pertussis, rubeolă-oreion-rujeolă, BCG, poliomielitic
inactivat, hepatitic B, gripal etc.) şi cercetarea pe animale de laborator.
Circa şase milioane de doze de vaccin erau produse anual pentru programul
olandez de imunizare, dintre care trei milioane de vaccinuri gripale. Însă, în
2009, statul a hotărât să renunţe la operaţiunile de producţie: „devenise tot
mai dificil pentru NVI să menţină cost-eficienţa producţiei în domeniul
public”, se arată într-o scrisoare a ministrului sănătăţii către Parlamentul
olandez. „Economia de scară este esenţială pentru cost-eficienţa producerii de
vaccinuri: volume mai mari duc la un preţ mai mic. Acestea nu se pot obţine în
domeniul public.“ Ca urmare, în 2012, producţia de vaccinuri a fost vândută
pentru 32 de milioane de euro către Serum
Institute of India (SII), unul dintre cei mai mari producători la nivel
mondial – unul din doi copii, pretinde compania, sunt imunizaţi cu cel puţin
unul din produsele sale, care sunt exportate în 140 de ţări.
Vânzarea
„uneia din ultimele operaţiuni publice de producere de vaccinuri“, cum o numea
presa vremii, a fost atent urmărită şi de Fundaţia Bill&Melinda Gates
(BMGF). Motivul – NVI juca un rol crucial în programul OMS de eradicare a
poliomielitei – puternic susţinut financiar de ONG –, fiind unul din cei doar
patru producători de vaccin poliomielitic inactivat injectabil. După ce s-a
asigurat că fondatorul SII nu are intenţia de a-şi vinde afacerea vreunei mari
companii farmaceutice occidentale, care ar fi putut apoi mări preţul
vaccinurilor, Bill Gates l-a încurajat să cumpere unitatea olandeză – importantă
nu atât prin utilajele, cât prin cunoştinţele sale. Mişcarea va duce la
extinderea producţiei de vaccin poliomielitic, al cărei preţ va scădea de la
2,5 euro/ doză la 0,7 euro/fiolă multidoză.
Departamentele de cercetare ale fostului NVI au fost
regrupate în acest an în noul Institut de Vaccinologie Translaţională
(Intravacc), care va fi şi el privatizat – integral sau parţial – până în 2015,
cu garantarea sarcinilor publice ale acestuia faţă de OMS, BMGF şi Ministerului
Sănătăţii din Olanda. Reprezentantul guvernului a expus şi de această dată motivele
într-o scrisoare adresată Parlamentului: „Un astfel de parteneriat
public-privat dă şanse mai mari de succes în viitor decât menţinerea lui ca
instituţie publică finanţată de stat“.
