Newsflash
Dosar

Cum tratăm „zâmbetul gingival”

de Dr. Roxana Stănescu - dec. 24 2020
Cum  tratăm „zâmbetul gingival”

Preocuparea pentru corectarea „zâmbetului gingival” este din ce în ce mai mare în rândul pacienţilor stomatologici.

Dar înaintea efectuării unei proceduri în acest sens, trebuie utilizat un proces de diagnostic bine definit. Ceea ce reprezintă un zâmbet frumos și plăcut poate varia de la o persoană la alta, însă gradul de expunere gingivală reprezintă un criteriu important.

Când o persoană zâmbește, este vizibilă întreaga coroană a incisivilor centrali maxilari și un milimetru de ţesut gingival. O expunere de doi-trei milimetri este acceptabilă din punct de vedere estetic.

„Zâmbetul gingival” este acel zâmbet în care vizibilitatea gingivală este mai mare de trei milimetri. Acesta reprezintă o preocupare din ce în ce mai frecventă în rândul pacienţilor stomatologici, fiind considerat inestetic sau neatractiv.

Forma buzelor și aspectul lor din timpul vorbirii nu pot fi modificate cu ușurinţă, însă medicul dentist poate modifica forma dinţilor, papila interdentară, poziţia marginii gingivale și a marginilor incizale ale dinţilor. (Foto 1)

poza 2

În acest sens, s-au dezvoltat diverse metode, cum ar fi gingivectomia, gingivoplastia, chirurgia lamboului cu conturare osoasă, lambouri deplasate apical și terapia ortodontică.

În unele cazuri, echipe multidisciplinare colaborează pentru a obţine un rezultat estetic și funcţional cât mai bun, astfel încât satisfacţia pacientului să fie pe măsura așteptărilor. Raporturile risc-beneficiu și costurile trebuie evaluate în detaliu, iar decizia terapeutică trebuie să fie luată împreună cu pacientul.

Etiologie multifactorială

Etiologia „zâmbetului gingival” este adesea multifactorială, motiv pentru care un diagnostic precis este primordial înainte de a stabili managementul terapeutic. Pentru a preciza cauzele etiologice, anatomice și patologice ale acestui tip de zâmbet, trebuie utilizat un proces de diagnostic bine definit.

De asemenea, comunicarea cu pacientul este extrem de importantă. Așadar, înainte de a dezvolta un plan de tratament adecvat, este esenţial să se realizeze o evaluare completă și precisă a anumitor aspecte, particulare fiecărui pacient în parte.

Motivele pentru care pacientul se prezintă la medic – evaluarea sănătăţii și a obiceiurilor zilnice, înălţimea și simetria feţei, grosimea, lungimea și profilul buzelor, linia de zâmbet, starea și dimensiunea dinţilor, lăţimea gingiei, biotipul gingival, nivelurile osoase faciale și linguale, grosimea alveolară – reprezintă elemente-cheie din evaluarea pre-procedurală.

Optarea pentru gingivoplastie se face din două considerente: estetic
(Foto 2) și funcţional. În ambele cazuri, această procedură vizează o expunere mai mare de structură dentară. Pe lângă considerentele fizionomice, indicaţiile acestei proceduri sunt multiple.

poza 3

Gingivita și parodontita reprezintă situaţii în care procesele patologice localizate la nivel gingival determină modificarea definitivă a aspectului, chiar și după remiterea bolii, prin hiperplazia și reorientarea marginii gingivale.

O altă indicaţie este dată de caria radiculară sau orice alt proces patologic care evoluează la nivel subgingival, necesitând îndepărtarea ţesutului gingival pentru a asigura accesul și vizibilitatea optimă necesară efectuării tratamentului, ulterior fiind remodelat conturul gingival.

Proceduri preliminare

Înainte de efectuarea procedurii de plastie gingivală, medicul stomatolog realizează igienizarea cavităţii bucale a pacientului. Protocolul de igienizare, care include periajul profesional și detartrajul dentar, este foarte important, deoarece asigură îndepărtarea eficientă a resturilor alimentare, a plăcii bacteriene, dar și a microorganismelor responsabile de posibile infecţii postprocedurale.

Durata procedurii poate varia, în funcţie de particularităţile pacientului și de experienţa medicului, de la câteva minute până la o oră. Controlul hemoragic, vizibilitatea locală, absenţa efectelor nocive asupra locului chirurgical și a ţesuturilor adiacente, confortul postoperator al pacientului și vindecarea rapidă reprezintă obiectivele tehnice esenţiale pe care medicul le are în vedere atunci când alege instrumentul cu care va efectua intervenţia. (Foto 3)

poza 4

Recomand efectuarea acestei proceduri microchirurgicale cu ajutorul laserului, astfel fiind, de obicei, necesară o singură ședinţă de tratament.
Avantajele sunt multiple. În primul rând, rezultatul este vizibil imediat, ceea ce pentru pacient contează foarte mult.

Procedura se efectuează sub anestezie locală (este utilizată o cantitate mică de anestezic), astfel încât pacientul nu simte niciun disconfort. Sângerarea intra- și postoperatorie este minimă, iar sutura nu este necesară. (Foto 4)

poza 5

Vindecarea postprocedurală este mult mai rapidă, iar pacientul își poate relua activitatea cotidiană într-un timp foarte scurt, uneori chiar din momentul în care pleacă din cabinetul medical.

Contraindicaţiile acestei intervenţii, din punct de vedere stomatologic, sunt reprezentate de existenţa unei gingii subţiri, friabile, slab vascularizate, care nu se pretează la modelare plastică.

Îngrijirea postprocedurală

Gingivoplastia nu implică riscuri majore. Complicaţiile de lungă durată după efectuarea ei sunt rar întâlnite. Însă pacientul trebuie să ia legătura cu medicul curant dacă are simptome precum: sângerare care nu se diminuează sau nu se oprește, umflătură locală sau sub linia maxilarului care se agravează, durere și disconfort sau semne de infecţie locală ori sistemică.

Examinarea medicală poate identifica un posibil proces infecţios, iar astfel măsurile terapeutice pot fi aplicate în mod corect. Îngrijirea postprocedurală efectuată la domiciliu de pacient trebuie să respecte anumite recomandări făcute de medic.

poza 1

Uneori sunt necesare câteva modificări în regimul alimentar pentru a reduce riscul de rănire și de durere locală. Vor fi evitate alimentele crocante sau condimentate excesiv, pentru a proteja ţesutul gingival delicat.

Pentru a grăbi procesul de vindecare, va fi evitat consumul de alcool și de tutun. Menţinerea unei igiene bucale adecvate este foarte importantă. Periajul dentar trebuie să fie blând, poate fi utilizată apa de gură antiseptică, iar, la nevoie, medicul stomatolog poate prescrie medicaţie antialgică sau antibioterapie pentru a reduce sindromul algic și riscul de
infecţie postoperatorie.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe