Newsflash
Dosar

Cum s-a schimbat abordarea terapeutică a pacienților cu fibrilație atrială?

de Prof. dr. Bogdan A. POPESCU - oct. 16 2015
Cum s-a schimbat abordarea terapeutică a pacienților cu fibrilație atrială?

Conf. dr. Bogdan A. Popescu, de la UMF „Carol Davila“ și de la Clinica de Cardiologie din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“ București, este president elect al Asociației Europene de Imagistică Cardiovasculară a Societății Europene de Cardiologie și vicepreședinte al Societății Române de Cardiologie.

 

 

 

     Anticoagulantele orale directe – inhibitorul direct al trombinei (dabigatran) și inhibitorii factorului Xa (apixaban, edoxaban și rivaroxaban) – denumite generic non-vitamin K oral anticoagulants (NOAC) reprezintă alternative mai noi la anticoagulantele clasice – antagoniștii vitaminei K (warfarină, acenocumarol). Principala lor indicație vizează prevenția accidentului vascular la pacienții cu fibrilație atrială non-valvulară.
     Medicamentele de tip NOAC au un efect predictibil fără să necesite monitorizare regulată, ceea ce reprezintă un avantaj important pentru pacient. În plus, în comparație cu antagoniștii vitaminei K, intră în acțiune mult mai rapid, au timp de înjumătățire mai scurt și mai puține interacțiuni medicamentoase/alimentare.
     Cel mai important aspect este însă legat de eficacitatea și siguranța lor în registru clinic. Toate medicamentele din acest grup au fost evaluate clinic în studii clinice randomizate mari și comparate cu warfarina, având ca obiectiv principal de eficacitate accidentul vascular sau embolismul sistemic, iar de siguranță – sângerările majore. A fost publicată relativ recent (Lancet, 2014) și o metaanaliză a acestor studii mari, ce a cuprins peste 70.000 de pacienți. Coroborând aceste date, s-au înregistrat scăderi semnificative ale accidentelor ischemice/evenimentelor embolice la pacienții tratați cu NOAC. A existat, de asemenea, o reducere semnificativă a mortalității de orice cauză și a hemoragiilor intracraniene. Important, scăderea hemoragiilor intracraniene la pacienții tratați cu NOAC nu a fost semnificativ influențată de calitatea controlului INR, ca la pacienții tratați cu warfarină.
     Aceste date puternice (cu cel mai înalt nivel de evidență pentru ghidurile de practică medicală) au dus la upgradarea clasei de indicație în ghiduri și, ca atare, la extinderea utilizării medicamentelor de tip NOAC la pacienții cu fibrilație atrială. Aceste medicamente nu sunt însă indicate în fibrilația atrială valvulară (de exemplu, în valvulopatia reumatismală, în special stenoza mitrală) și la pacienții cu proteze valvulare mecanice.
     O problemă în utilizarea medicamentelor de tip NOAC constă în lipsa unui antidot de uz clinic care să fie ușor disponibil în situații de sângerare necontrolată. Cu toate acestea, recent, au apărut studii despre astfel de substanțe antidot. Astfel, într-un studiu publicat recent în New England Journal of Medicine, idarucizumab a anulat complet efectul anticoagulant al dabigatranului într-un timp foarte scurt (minute). Andexanet alfa este un alt antidot, studiat pentru anularea efectului inhibitorilor factorului Xa. Aceste antidoturi trebuie nu doar să fie eficiente, ci să și devină disponibile pe scară largă și la un cost rezonabil, pentru a putea rezolva problema dificilă a hemoragiilor ce apar sub tratament anticoagulant.
     Creșterea utilizării medicamentelor de tip NOAC în Europa este foarte diferită de la o țară la alta, un aspect important fiind cel financiar. NOAC sunt cel mai mult utilizate în țările în care costul lor este integral acoperit de sistemul de sănătate. Din păcate, România nu este în această situație, utilizarea NOAC fiind adesea limitată din acest motiv.
     Stabilirea indicației tratamentului anticoagulant la pacienții cu fibrilație atrială are în vedere în primul rând balanța risc/beneficiu a acestui tratament și este o parte esențială a evaluării inițiale la acești pacienți. Participarea directă a pacientului corect informat în luarea acestei decizii este esențială. Odată luată decizia de anticoagulare, clinicianul are la îndemână mai multe soluții, introducerea noilor anticoagulante orale fiind un pas important in reducerea morbi-mortalității în această patologie atât de prevalentă.
     Alegerea unuia sau a altuia dintre medicamentele disponibile trebuie să țină, desigur, seama de caracteristicile și preferințele pacientului informat, de complianță, tolerabilitate și cost.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe