Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Documentar

Screeningul bolilor cardiace congenitale la tineri

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ marţi, 14 octombrie 2014
   Utilizarea electrocardiogramei cu 12 derivaţii pentru detectarea bolilor cardiace congenitale şi genetice ca instrument de screening la persoanele sănătoase cu vârsta de 12–25 de ani fără elemente pozitive la anamneză şi la examenul fizic nu a demonstrat că salvează vieţi. Specialiştii recomandă utilizarea mai întâi a unei liste de verificare pentru screening, ce conţine 14 elemente-cheie despre istoricul medical personal şi familial  şi aspecte specifice ale examenului fizic. Dacă unul din aceste elemente este pozitiv, medicul poate solicita efectuarea altor teste, inclusiv ECG. Este concluzia American Heart Association/American College of Cardiology (AHA/ACC), publicată la 15 septembrie a.c. de un grup de experţi, condus dr. Barry J. Maron, directorul Hypertrophic Cardiomyopathy Center de la Minneapolis Heart Institute Foundation, simultan în Circulation, revista AHA, şi în Journal of the American College of Cardiology. Declaraţia ştiinţifică mai notează că diseminarea largă a defibrilatoarelor externe automate în locurile publice precum terenurile de sport şi şcoli poate fi foarte eficientă în salvarea vieţii în domeniul sportiv şi nu numai, atunci când survine stopul cardiac. Nu există dovezi că stopul cardiac este mai întâlnit la atleţi decât în populaţia generală de tineri. „Cei care nu fac vreun sport au o probabilitate la fel de mare să sufere de o boală genetică asociată cu creşterea riscului de moarte subită“, a spus dr. Barry J. Maron. „Non-atleţii sunt de departe mai numeroşi – doar aproximativ 1% din studenţi şi 30% din elevii de liceu participă la sporturi competitive –, astfel că există mai multe decese în rândul non-atleţilor care participă la sporturi recreaţionale şi la activităţi normale de zi cu zi“, a mai declarat specialistul.
   Rarele cazuri de tineri aparent sănătoşi care decedează în timpul practicării sporturilor au dus în anumite ţări la luarea de măsuri legislative care solicită ca toţi sportivii să fie supuşi screeningului prin ECG.  Panelul de experţi, care a analizat publicaţiile din Statele Unite şi din alte ţări privind acest subiect, a concluzionat că screeningul primar cu ECG nu este eficient pentru persoanele tinere din SUA, din cauza câtorva aspecte problematice, inclusiv rezultatele fals negative sau fals pozitive. În plus, profilul afecţiunilor cardiovasculare ce cauzează moarte subită cardiacă variază considerabil de la ţară la ţară. De asemenea, citirea ECG variază mult în funcţie de expertiza specialistului care interpretează testul. Evaluarea ECG pediatrică este dificilă şi din cauza modificărilor ce apar pe măsura creşterii şi dezvoltării organismului, iar expertiza necesară în acest sens nu este disponibilă pe scară largă. Deşi cea mai mare grijă este de a preveni tragedia morţilor cardiace subite, trebuie luat în considerare şi costul pe care îl presupune, mai arată documentul. Numai programul de screening al atleţilor (10 milioane de indivizi în SUA) ar necesita singur două miliarde de dolari pentru început, cu suplimentări anuale.

 

Recomandările AHA pentru screeningul cardiovascular al sportivilor
Istoricul medical
    Istoricul personal
   1. Durere/disconfort/greutate/presiune toracică asociată efortului; 
   2. Sincopă inexplicabilă (considerată a nu fi de origine vasovagală; alarmantă în special dacă survine în timpul sau după o activitate fizică); 
   3. Dispnee/oboseală sau palpitaţii excesive/inexplicabile, asociate cu exerciţiul fizic;
   4. Identificarea anterioară a unui suflu cardiac; 
   5. Presiune arterială sistemică crescută;
   6. Antecedente de interdicţie de practicare a sporturilor; 
   7. Efectuarea de teste cardiace în antecedente, la recomandarea medicului;  

  Istoricul familial

   8. Moarte prematură (subită sau neaşteptată ori de alt fel) a uneia sau mai multor rude, înaintea vârstei de 50 de ani, atribuibilă unei boli cardiace;
   9. Dizabilitate prin boală cardiacă la rude apropiate cu vârsta sub 50 de ani; 
   10. Cardiomiopatie hipertrofică sau dilatativă, sindrom QT prelungit sau alte canalopatii ionice, sindromul Marfan sau aritmii semnificative clinic; cunoaşterea precisă a prezenţei unor afecţiuni cardiace la membrii familiei; 
Examenul fizic 
   11. Suflu cardiac (considerat a fi mai degrabă organic; auscultaţia trebuie realizată cu pacientul atât în poziţie supină (culcat cu faţa în sus) şi în ortostatism ori cu manevră Valsalva, pentru identificarea suflurilor de obstrucţie dinamică a fluxului de ejecţie a ventriculului stâng); 
   12. Pulsul la femurale pentru excluderea coarctaţiei de aortă; 
   13. Stigmate fizice ale sindromului Marfan; 
   14. Tensiunea arterială la artera brahială (în poziţie şezând, preferabil la ambele braţe). 
 
 
   Moartea subită la tineri cauzată de variate boli cardiovasculare complexe, predominant congenitale/genetice, este un eveniment devastator şi o problemă de sănătate publică îngrijorătoare. De aceea, identificarea fiabilă a persoanelor la risc de moarte subită a devenit o preocupare majoră a comunităţii cardiologilor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC