Newsflash
Dosar

Schimbările climatice – o amenințare pentru sănătatea planetei

de Dr. Cornelia PARASCHIV - ian. 31 2020
Schimbările climatice – o amenințare pentru sănătatea planetei

Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.

schimbari-climaticeSchimbările climatice afectează factorii determinanți ai sănătății – aerul curat, apa potabilă, hrana suficientă și adăpostul sigur. Din cauza caniculei, în 2017, a fost amenințată sănătatea unui număr de oameni cu 18 milioane mai mare decât în anul precedent. Comparativ cu anul 2000, numărul a crescut chiar cu 157 de milioane.

În plus, tot din cauza caniculei, trebuie să se renunțe la tot mai multe ore de muncă – în 2017, numărul orelor de muncă în care nu s-a putut lucra din cauza temperaturilor ridicate a fost de153 de miliarde la nivel global, cu 62 de miliarde mai mult decât în anul 2000. Toate acestea afectează economia.

Cheltuielile directe pentru sănătate legate de schimbările climatice se estimează a fi cuprinse între 2 și 4 miliarde de dolari pe an până în 2030. Zonele cu infrastructură sanitară deficitară – mai ales în țările în curs de dezvoltare – vor fi cel mai puțin capabile să răspundă acestor provocări fără asistență.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 97% dintre orașele verificate, cu un standard de viaţă scăzut sau mediu, nu respectau normele în vigoare privind calitatea aerului. Poluarea aerului înconjurător provoacă aproximativ 3 milioane de decese în fiecare an. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate duce la îmbunătățirea sănătății.

Nivelul mării crește, ghețarii se topesc și modelele de precipitații se schimbă. Evenimentele meteo extreme par din ce în ce mai frecvente. În ultimii 50 de ani, activitățile umane – în special arderea combustibililor fosili – au eliberat cantități suficiente de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră care au captat căldura suplimentară în atmosfera inferioară și au afectat climatul global. Fiecare dintre ultimele trei decenii a fost succesiv mai cald decât oricare deceniu precedent, începând cu anul 1850.

Temperaturile extreme ridicate contribuie direct la decesele cauzate de boli cardiovasculare și respiratorii, în special în rândul persoanelor în vârstă. Temperaturile ridicate cresc nivelul de ozon și de poluanți din aer care agravează bolile cardiovasculare și respiratorii. Polenul și alte tipuri de aeroalergeni au o concentrație mai ridicată la căldură extremă și pot declanșa astmul, care afectează aproximativ 300 de milioane de oameni.

Scenarii sumbre

Scenariile specialiștilor sunt sumbre. La nivel global, numărul de catastrofe naturale raportate la intemperii s-a triplat față de anii 1960. Dezastrele seceră anual peste 60.000 de vieți, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește la maximum 60 de kilometri de coastă. Cercetătorii anticipează că evenimentele meteorologice extreme tot mai dese și creșterea nivelului mărilor ar putea distruge zonele rezidențiale, facilitățile medicale și alte servicii esențiale.

secetaMulți ar putea lua în considerare relocarea, dar aceasta, spun specialiștii, ar declanșa o serie de efecte asupra sănătății, de la tulburări mintale, la boli transmisibile. Și precipitațiile tot mai imprevizibile și variabile au efect asupra aprovizionării cu apă potabilă, ceea ce crește riscul de compromitere a igienei și de apariție a bolilor diareice. Se anticipează că aceste boli determină anual decesul a 500.000 de copii cu vârsta sub 5 ani.

În cazuri extreme, lipsa de apă duce la secetă și foamete. Până la sfârșitul secolului XXI, schimbările climatice vor crește probabil frecvența și intensitatea secetei la scară regională și globală. Creșterea temperaturilor și a precipitațiilor variabile ar putea scădea producția de alimente în multe dintre cele mai sărace regiuni. Aceasta va crește prevalența de malnutriție și subnutriție, care în prezent provoacă 3,1 milioane de decese în fiecare an.

Modele de infecție modificate

Condițiile climatice afectează semnificativ incidența bolilor transmise de apă prin insecte, melci sau alte animale cu sânge rece. Schimbările climatice pot prelungi anotimpurile în care boli importante sunt transmise de vectori și modifică arealul geografic al acestora. De exemplu, se preconizează că schimbările climatice vor lărgi semnificativ zona Chinei în care apare schistosomiaza transmisă de melc.

Malaria este puternic influențată de climă. Transmisă de țânțarul anofel, malaria ucide peste 400.000 de oameni în fiecare an – în principal, copii africani sub 5 ani. Vectorul febrei Dengue este, de asemenea, extrem de sensibil la condițiile climatice.

O evaluare OMS, luând în considerare doar o parte din impactul posibil asupra sănătății, preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an între 2030 și 2050 – 38.000 din cauza expunerii la căldură la vârstnici, 48.000 din cauza diareei, 60.000 din cauza malariei și 95.000 din cauza subnutriției din copilărie.

Riscuri crescute pentru populațiile vulnerabile

Copiii sunt printre cei mai vulnerabili la riscurile pentru sănătate cauzate de schimbările climatice. Consecințe asupra sănătății sunt, de asemenea, mai severe pentru persoanele în vârstă și cu infirmități sau afecțiuni medicale preexistente. Zonele cu infrastructură de sănătate slabă – mai ales în țările în curs de dezvoltare – vor fi puțin capabile să facă față dezastrelor și consecințelor asupra sănătății.

Multe politici și alegeri individuale au potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a produce beneficii majore pentru sănătate. Promovarea utilizării în siguranță a transportului public și a mișcării active precum ciclismul sau mersul pe jos, ca alternative la utilizarea vehiculelor ar putea reduce emisiile de carbon și povara poluării aerului din gospodărie, care provoacă 4,3 milioane de decese anual.

În 2015, Consiliul Executiv al OMS a aprobat un nou plan de lucru privind schimbările climatice și sănătatea. Acesta include: stabilirea de parteneriate cu agențiile partenere din cadrul sistemului ONU care să se asigure că sănătatea este reprezentată corect în agenda schimbărilor climatice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la amenințările pe care schimbările climatice le prezintă asupra sănătății umane; știință și dovezi – să coordoneze revizuirile dovezilor științifice privind legăturile dintre schimbările climatice și sănătate și să dezvolte o agendă de cercetare globală; sprijin pentru sănătatea publică – țările trebuie să creeze capacitatea de a reduce vulnerabilitatea sănătății la schimbările climatice, reducând în același timp emisiile de carbon.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe