Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Documentar

Migraţia medicilor

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU luni, 30 decembrie 2013
   În ziua în care primeam invitaţia de a contribui la numărul de sfârşit de an al Vieţii medicale, am citit în ediţia electronică a revistei un text al profesorului Florin Mihălţan, despre medicii care au decis să părăsească România şi să lucreze în alte ţări. Exemplele utilizate de distinsul nostru coleg se referă la medici români stabiliţi în Franţa şi, implicit, în alte ţări din Europa de Vest. „Un lucru însă trebuie spus – ne atrage atenţia profesorul Mihălţan – acolo unde ajung, mulţi colegi au satisfacţii financiare, sunt respectaţi ca medici, aşa cum ar trebui să fie halatele albe respectate în orice ţară. Dar ceea ce nu ştiu ei sau află de multe ori prea târziu, este că acoperă nişte goluri într-un alt sistem, de unde doctorii autohtoni pleacă, la rândul lor, spre alte reţele, spre mai bine. Iar ei, cel puţin pentru o generaţie, vor fi «români» printre indigeni“.
   Nu ştiu unde ar putea pleca doctorii „autohtoni“ din Franţa sau din Germania, pentru a fi înlocuiţi de medici care emigrează din România. Presupun însă că migrarea „către alte reţele, spre mai bine“ include şi practica medicală în Statele Unite, ţară în care medicii câştigă, în medie, cel mai mult din lume. Analiza migraţiei medicilor în SUA ne poate face să înţelegem cine câştigă şi cine pierde în urma acestor transmutaţii şi în ce măsură guvernele pot/trebuie să influenţeze acest fenomen.
   Din cei 1.000.040 de medici cu drept de practică în Statele Unite, 254.400 sunt imigranţi(1, 2). Ei provin din aproape 80 de ţări, dar numai şase ţări au cel puţin 2,5% din imigranţi: India (51.900), Filipine (20.600), Pakistan (15.600), Mexic (13.750), Republica Dominicană (8.150) şi statele din fosta Uniune Sovietică (6.400). Împreună, aceste ţări au trimis 28,5% din medicii imigranţi. Pe de altă parte, ţări ca Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Brazilia, China, Japonia, Israel, Brazilia şi Nigeria contribuie fiecare cu 1–2% din medicii imigranţi.
   Distribuţia geografică a medicilor imigranţi în Statele Unite nu este uniformă. Statele cu cel mai mare procentaj de imigranţi în practica medicală sunt New Jersey (45%), New York (42%), Florida (36%) şi Illinois (34%). În zona economică în care trăiesc(the tri-state metropolitan area), care include New York, New Jersey şi Connecticut, cu o populaţie de aproximativ 42 de milioane, practică 53.000 de medici imigranţi. Trebuie spus că această zona este printre cele mai bogate din SUA. Proporţii însemnate de medici imigranţi practică şi în state cu îndelungată tradiţie în educaţia medicală a „autohtonilor“, cum ar fi Massachusetts şi California, unde mai mult de 20% din practicieni sunt imigranţi. Reprezentarea medicilor imigranţi în toate specialităţile şi venitul anual sunt, în linii mari, similare cu cele ale colegilor lor născuţi şi educaţi în Statele Unite.
   Aşadar, în Statele Unite ajung majoritar medici din ţări mult mai sărace, nu medici din ţările Europei de Vest sau din alte economii dezvoltate, al căror loc să fie luat acum de emigranţii români. Ţările care dau cei mai mulţi imigranţi medici au populaţii mari (India, Pakistan, Mexic, Filipine) şi un sistem educaţional în care limba engleză este însuşită din clasele elementare de copiii clasei de mijloc (India, Pakistan, Filipine). Un numitor comun al acestor ţări este şi faptul că îşi pot „permite“ să piardă aceşti medici, pentru că ei reprezintă o proporţie redusă din numărul absolvenţilor facultăţilor de medicină. O excepţie interesantă este numărul mare de medici din Republica Dominicană, o ţară cu o populaţie în jur de zece milioane de locuitori; explicaţia stă, poate, în tradiţia de a emigra de pe Hispaniola, insula pe care Republica Dominicană o împarte cu Haiti, înspre Statele Unite. Din Haiti, de exemplu, emigrează 85% din cei cu studii universitare.
   Emigraţia medicilor din ţările cu economie dezvoltată din Europa de Vest şi Asia (China, Japonia, Taiwan şi Singapore) este – proporţional cu populaţia lor – infimă. Aceasta nu înseamnă că medici din aceste ţări nu vin în SUA, dar ocupă aici posturi în cercetare şi deci nu sunt nevoiţi să treacă prin experienţele riguroase şi de lungă durată ale rezidenţiatului şi subspecializărilor. Un număr însemnat de medici se întoarce în ţările de origine după stagiile din Statele Unite.
   Beneficiarii direcţi ai migrării medicilor în SUA sunt medicii înşişi şi familiile lor. Pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, legătura cu rudele din ţara de origine se materializează în transfer de resurse, care contribuie la economia acestor ţări. În general, acest beneficiu „global“ este minor şi trecător, pentru că prosperitatea imigrantului medic funcţionează ca un magnet şi facilitează reunificarea familiilor în Statele Unite. Numeroşi medici imigranţi ajung profesori universitari şi se numără printre cei mai inventivi, prolifici şi respectaţi cercetători din SUA. Pe celălalt talger al balanţei, medicii imigranţi în Statele Unite suferă mai ales din cauza discriminărilor, mai mult sau mai puţin subtile, la care sunt expuşi, atât din partea pacienţilor, cât şi a ierarhiei medicale şi administrative. Organizaţiile profesionale, în primul rând American Medical Association, în care medicii imigranţi participă cu drepturi egale, au instituit însă programe de educaţie transculturale, de combatere a marginalizării şi de suprimare a rasismului.

 

1. Chen PG, Auerbach DI, Muench U, Curry LA, Bradley EH. Policy solutions to address the foreign-educated and foreign-born health care workforce in the United States. Health Aff (Millwood). 2013 Nov;32(11):1906-13

2. International medical graduates in American medicine: Contemporary challenges and opportunities. A position paper by the AMA-IMG Section Governing Council. 2010 Jan

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC