„...call it a network, call it a tribe, call it a family. Whatever you call it, whoever you are, you need one“, spunea Jane Howard, o frază care-mi vine în minte de fiecare dată când particip la un congres medical. Sunt destul de în vârstă ca să ştiu că pentru un medic familia îşi depăşeşte structura tradiţională şi că din ea fac parte cei de la care am învăţat, cei pe care i-am educat şi cei care ne sunt colaboratori şi parteneri la patul bolnavului, în laborator şi în cercetare. (...)"> Familia medicului - Viața Medicală
Newsflash

Familia medicului

de Prof. dr. Peter MANU - apr. 1 2011
Familia medicului

    „...call it a network, call it a tribe, call it a family. Whatever you call it, whoever you are, you need one“, spunea Jane Howard, o frază care-mi vine în minte de fiecare dată când particip la un congres medical. Sunt destul de în vârstă ca să ştiu că pentru un medic familia îşi depăşeşte structura tradiţională şi că din ea fac parte cei de la care am învăţat, cei pe care i-am educat şi cei care ne sunt colaboratori şi parteneri la patul bolnavului, în laborator şi în cercetare. (...)

    „...call it a network, call it a tribe, call it a family. Whatever you call it, whoever you are, you need one“, spunea Jane Howard, o frază care-mi vine în minte de fiecare dată când particip la un congres medical. Sunt destul de în vârstă ca să ştiu că pentru un medic familia îşi depăşeşte structura tradiţională şi că din ea fac parte cei de la care am învăţat, cei pe care i-am educat şi cei care ne sunt colaboratori şi parteneri la patul bolnavului, în laborator şi în cercetare. Ne-am descoperit repede în avionul care mă ducea de la Zürich la Viena, la Congresul Asociaţiei Europene de Psihiatrie: o privire care înţelege, un salut discret, o complicitate subînţeleasă a oamenilor care se îndreaptă către aceeaşi ţintă. Iar odată ajuns, senzaţia că e mult de ascultat şi de spus şi că timpul va trece prea repede. Timp în care trebuia neapărat inclusă expoziţia de la Albertina a grupului Der Blaue Reiter, înfiinţat de Kandinsky, în 1911, împreună cu Klee, Marc şi Kubin. Măcar pentru a înţelege mai bine de ce, după Kandinsky, albastrul e culoarea spiritualităţii şitrezeşte în noi dorinţa de cunoaştere a eternităţii.
    Congresul s-a desfăşurat între 12 şi 15 martie a.c. şi a inclus, pe lângă multe simpozioane şi ateliere, 176 de comunicări orale (de 15 minute fiecare) şi 1.376 de prezentări poster. Dintre acestea din urmă, 120 au fost selecţionate pentru sesiuni ePoster, în care autorii aveau posibilitatea să prezinte rezumatul studiului în patru minute. Cercetătorii din România au participat la Congres cu două comunicări (EnătescuVV, Enătescu VR, Enătescu I. The verbalization filter model in informational levels of the psychic; Traşcu I, Spiru L. Are there effective strategies for communicating with Alzheimer patients?), un ePoster (Budişteanu M, Arghir A, Chirieac SM et al. Investigation of mental retardation etiology in Romanian children using clinical, cytogenetic abd array CGH diagnostic techniques) şi 22 de postere. Dintre cele 25 de lucrări, 15 aveau ca prim autor medici din Bucureşti. Psihiatrii din Craiova şi Satu Mare au avut câte două contribuţii. Surprinzător, cercetători din oraşe cu lungă tradiţie în învăţământul medical, ca Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş au fost prezenţi cu doar câte un poster. Psihiatria românească nu era reprezentată în conducerea Asociaţiei Europene de Psihiatrie, a comitetului ştiinţific al Congresului, printre cei care conduceau sesiunile ştiinţifice de comunicări sau printre cei invitaţi să prezinte la simpozioane.
   Spaţiul disponibil acestui articol nu-mi permite să amintesc numeroasele contribuţii originale la progresul Psihiatriei prezentate în cadrul Congresului. Voi descrie însă rezultatele unui studiu care m-a impresionat prin efortul de integrare a inteligenţei colective din Europa, un exemplu perfect al valorii conceptului de familie din medicina clinică (Correll CU, Canas F, Larmo I et al. Individualizing antipsychotic treatment selection in schizophrenia: characteristics of empirically derived patient groups. European Psychiatry vol. 26 Special Issue:3-16, 2011). Echipa condusă de colaboratorul meu Christoph Correll (New York şi Berlin) a evaluat conduita clinică a 744 de psihiatri şi un total de 3.996 de bolnavi cu schizofrenie din Germania, Italia, Grecia şi Spania, pentru a înţelege factorii care determină opţiunile terapeutice pentru tratamentul acestei boli. Analiza datelor a indicat că deciziile terapeutice sunt determinate, în proporţie de 99%, de trei factori: severitatea bolii (64%), statutul socio-economic (27%) şi gradul de autonomie al pacientului (8%). Pe baza acestor dimensiuni esenţiale, analiza componentelor multiple a identificat şase grupe de bolnavi. Majoritatea bolnavilor erau în grupe formate din bărbaţi tineri cu schizofrenie severă (36,8%), schizofrenie cu severitate mai uşoară dar asociată cu dependenţă de alcool sau droguri (23,2%) sau schizofrenie cu severitate medie la bolnavi incapabili de viaţă autonomă (16,7%). Opţiunile terapeutice pentru primul grup au inclus folosirea mai frecventă a politerapiei (două sau mai multe medicamente antipsihotice administrate concomitent) şi a tratamentului injectabil.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe